Așa-zisul președinte al sovietului suprem din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, dar și majoritatea „parlamentară” din Tiraspol au fost învinuiți că fac interesele Chișinăului în regiunea transnistreană în detrimentul declarațiilor proruse, se spune în filmul difuzat de postul de televiziune Pervîi Pridnestrovskii cu titlul „Fereastă către Europa”.
Liderul actual al administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, este lăudat în film ca fiind unicul care ar fi consecvent în apărarea intereselor Moscovei. Filmul apare în ajunul așa-ziselor alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană, care vor avea loc în luna decembrie anul curent.
„Vectorul nistrean”
În anul 2012 Șevciuk a anunțat că vectorul extern de dezvoltare a Transnistriei este direcția euroasiatică. Tot atunci a fost numit pentru prima dată un reprezentant special al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pe probleme transnistrene, iar funcția i-a revenit lui Dmitri Rogozin.
În filmul „Fereastră către Europa” se menționează că Rogozin a fost întâmpinat de fiecare dată cu probleme atunci când a încercat să viziteze regiunea, autorii amintind de protestele care aveau loc.
Totodată, în film se menționează că fostul șef al așa-zisului minister de externe din Transnistria, Valerii Lițkai, a recunoscut într-un interviu pentru Kommersant că anume Șevciuk a insistat ca în formularea textului despre referendumul pentru independența Transnistriei (organizat pe 17 septembrie 2006 – n.r.) alegătorii să fie întrebați dacă aprobă posibilitatea de a renunța la așa-zisa independență și a se integra cu Republica Moldova sau, alternativ, „independență” și o posibilă integrare în viitor în Federația Rusă. Lițkai a spus că în redacția inițială nu au fost incluse întrebările nici cu privire la independență, nici cu privire la integrare în Rusia.
Autorii amintesc că anume Lițkai a fost inițiatorul includerii SUA și UE în calitate de observatori în formatul de negocieri în problema transnistreană. Totodată, sunt reiterate propunerile lui Șevciuk de la conferința de la Bavaria din iunie 2014, de „divorț civilizat” cu Chișinăul, aducând exemplul Cehiei și Slovaciei.
Candu și Krasnoselski
Pervîi Pridnestrovskii, un post de televiziune loial autoproclamatului șef de la Tiraspol, mai scoate în evidență faptul că interesul europenilor pentru reglementarea problemei transnistrene nu a scăzut. Sunt aduse citate din presa rusă care menționează că Moldova, după ce a fost o perioadă cel mai bun exemplu din țările Parteneriatului Estic, s-a transformat în „durerea de cap” a Bruxelles-ului. Totodată, se spune că după conflictul din Ucraina nu se mai dorește repetarea scenariului și în Moldova, astfel, regiunea rămâne în zona de atenție a Moscovei și a Bruxelles-ului.
În atenția jurnaliștilor a ajuns și anunțul președintelui Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, care a spus că intenționează să aibă o întrevedere cu „spicherul” de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Așa-zisul ministru de externe al regiunii, Vitalie Ignatiev, a menționat că nu a fost informat preventiv despre discuțiile lui Krasnoselski cu Candu și că ulterior i s-a spus că nu au fost atinse subiecte politice.
În afară de aceasta, sunt prezentate declarațiile lui Candu care ar fi spus că ar fi bine ca la Bavaria întâlnirea să aibă loc „în formatul reprezentanților legislativelor”. Andrian Candu, potrivit acestora, ar fi menționat că la Chișinău există multe canale de comunicare cu Tiraspolul și că acest lucru este unul benefic.
În presă rusă acest fapt nu a rămas fără comentarii. Jurnaliștii ruși, potrivit autorilor filmului, au menționat că autoritățile de la Chișinău au încercat să se folosească de conflictul intern din Transnistria pentru a-și consolida pozițiile, inclusiv prin intermediul stabilirii contactelor cu Krasnoselski. În opinia lor, aceste fapte nu vor rămâne fără răspuns din partea garanților oficiali ai procesului de negocieri în problema transnistreană.
Businessul din Transnistria: spre Rusia sau spre Occident?
În filmul difuzat de Pervîi Pridnestrovskii este pomenit și un material realizat de comunitatea de jurnaliști Rise.md. Însă autorii filmului au scos în evidență o frază în care este menționat partidul Obnovlenie. În pofida îndemnării partidului de a integra economia transnistreană în Rusia, oamenii de afaceri au preferat să închidă întreprinderile de acolo.
Autorii filmului se întreabă în ce direcție, totuși, se orientează businessmenii locali: spre Rusia sau spre Occident. Aceștia menționează că „holdingul Sheriff joacă un rol foarte mare în societatea transnistreană”.
Intervievații recunosc că pentru business este mai ușor să aibă afaceri în Occident pentru că Rusia actualmente întâmpină probleme în contextul blocadei.
Unii experți citați de autorii filmului au menționat că majoritatea parlamentară din sovietul suprem de la Tiraspol, formată din reprezentanți ai partidului Obnovlenie, ar fi influențată în unele decizii de Chișinău.
În context, se precizează că în perioada de conducere a lui Krasnoselski reprezentanți ai organelor de drept din dreapta Nistrului au apărut în zona orașului Tighina. Publicația Okolo Kremlia la care fac referință autorii a scris că aproape 1.000 de reprezentanți ai organelor de forță și justiție din Moldova, majoritatea dintre care sunt înarmați, se pare că nu vor mai putea fi dați afară fără „sânge”. Iar Krasnoselski, potrivit autorilor filmului, a recunoscut într-o emisiune radio că nu mai are dosare penale inițiate anterior de Chișinău împotriva a sute de oficiali din stânga Nistrului.
O altă instituție media rusă la care se referă autorii filmului menționează că deputații transnistreni preferă să nu facă declarații tari în adresa Chișinăului în pofida faptului că împotriva unor reprezentanți ai holdingului Sheriff au fost pornite dosare penale de organele de drept din Chișinău.
Jurnaliștii presupun că deputații de la Tiraspol nu vor să supere Chișinăul. În acest sens, a fost evidințiat rolul Chișinăului în regiunea transnistreană ca unul foarte important, „care poate influența vectorul de dezvoltare a Transnistriei”.
Omul Kremlinului, văzut cu ochi buni în regiune
Autorii filmului inoculează ideea că transnistrenii fac parte din lumea rusă. Aceștia au elogiat pacificatorii ruși pentru stoparea conflictului de pe Nistru din 1992, specificând că Transnistria deja „de 4 secole este apărată de soldații ruși”.
Persoanele care apar cu eticheta omul Kremlinului sunt văzuți în regiune cu ochi buni, se menționează în filmul difuzat de postul de televiziune Pervîi Pridnestrovskii. Astfel, se explică de ce oponenții actualului lider al administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, în perioada electorală precedentă îl numeau ori spion al Kievului, ori omul Occidentului.
În film se atestă o susținere vădită a lui Șevciuk și prin trimiterile la articolele din presa rusească unde se menționează că actualmente nimeni nu poate să-l învinuiască pe Șevciuk de identitatea ucraineană și că ar loba interesele Kievului din simplul motiv că deține cetățenie rusească și că anume în perioada guvernării acestuia Rusia și-a mărit ajutoarele trimise regiunii după o perioadă lungă de ostilitate cu fostul președinte nerecunoscut de la Tiraspol, Igor Smirnov.
În vox-urile alese de realizatorii filmului, oamenii din stânga Nistrului menționează că trăiesc mai bine decât cei din dreapta Nistrului și subliniază importanța rolului Rusiei pentru starea de lucru respectivă.
Foto Point.md
Rolul lui Șeviuk a fost subliniat și sub aspectul aducerii manualelor ruse pentru școlile transnistrene și reparațiilor clădirilor. În contrast, este menționată perioadă lui Smirnov, în timpul căruia, potrivit autorilor, fondurile venite din Rusia nu ajungeau în domeniul educației. În film se amintește despre dosarele care au fost pornite de anchetatorii ruși pentru spălare de bani în proporții mari a mijloacelor repartizate pentru fondul de ajutoare în Transnistria, iar printre bănuiți a fost numit Smirnov.
Reprezentantul politic al regiunii transnistrene, Vitalie Ignatiev, s-a lăudat la cameră că acum în Tiraspol au fost create condiții moderne pentru serviciile acordate de Consulatul Rusiei.
În cheie pozitivă este prezentată colaborarea lui Evgheni Șevciuk cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, iar perioada de conlucrare a lui Smirnov cu Moscova este prezentată drept una defectuoasă.
Totodată, este menționat că Șevciuk a salutat anexarea Crimeei de către Rusia și că în comparație cu Smirnov a fost mai ferm în relațiile cu occidentalii.