În decembrie 2011 Dmitri Rogozin a fost numit de Vladimir Putin vicepremier, responsabil de domeniul apărării. La scurt timp, acesta a devenit președinte al delegației ruse în Comisia interguvernamentală de cooperare economică Republica Moldova-Federația Rusă, dar și reprezentant special al liderului de la Kremlin pentru regiunea transnistreană. Autoritățile moldovenești au spus de câteva ori în acea perioadă că așteaptă explicații pe seama numirii lui Rogozin în aceste funcții, dar Moscova a răspuns printr-un comunicat: „Numirea acestuia nu este altceva decât acordarea unei importanţe deosebite dezvoltării relaţiilor multilaterale cu Republica Moldova”.

În această perioadă Dmitri Rogozin a fost de mai multe ori la Chișinău și de fiecare dată a făcut declarații ofensatoare în adresa Chișinăului. Abia astăzi însă, 2 august 2017, oficialul rus a fost declarat persona non-grata în Republica Moldova.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin FOTO: profil Facebook

Înainte de a ajunge în guvernul de la Moscova, Dmitri Rogozin a fost deputat în Duma de stat a Rusiei în perioada 1997-2003. Acesta a fost liderul partidului Rodina, iar în anul 2005 a fost exclus din alegerile pentru Duma de la Moscova pentru declarații șoviniste, adoptând sloganul „Să curățim gunoiul”. Un an mai târziu, în 2006, acesta a lansat cartea „Dușman al poporului”, acolo unde a publicat primele declarații și acuzații în adresa Republicii Moldova și României, numindu-i pe moldoveni și români „fasciști” și acuzându-i de provocarea conflictului de pe Nistru. Mai multe fragmente din această carte găsiți aici.

Eșecul lui Rogozin: consulat la Tiraspol

În noiembrie 2012, aflat la Chișinău, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a obţinut promisiunea premierului Vlad Filat că Rusia va putea deschide un consulat la Bălți. Este jumătate din ceea ce-și propusese public Rogozin să obțină cu vizita sa în Capitala Republcii Moldova. În ceea ce privește cealaltă jumătate, agrementul Chișinăului ca Rusia să deschidă un consulat și la Tiraspol, autoritățile moldovene i-au dat un răspuns evaziv, pe măsura răspunsului Moscovei la cererea moldoveană de a ieftini gazele (Sursa)

După 3 ore de aflare la Chișinău, Rogozin a plecat la Tiraspol. „Eu nu am înţeles ce a obţinut Rogozin. Dacă te uiţi la CV-ul lui, se vede că are un IQ bun, că este un showman. Eu am ajuns să cred că poziţia Republicii Moldova trebuie percepută prin declaraţiile lui Rogozin. Ceea ce este anormal. Domnul Rogozin s-a comportat aşa cum i s-a permis”, a comentat vizita oficialului rus analistul politic Oazu Nantoi la o emisiune la Publika TV. Iar presa rusă a considerat acea vizită drept un eșec al lui Rogozin la Chișinău.

Sărbătorind „Marea Victorie” în Transnistria

În anul 2013, Dmitri Rogozin a venit la Tiraspol pentru a sărbători „Marea Victorie” pe 9 mai. Acesta a declarat atunci că piața din Tiraspol este „aceeași Piață Roșie de la Moscova”. Acesta și-a mai amintit că atunci când lucra la Bruxelles în calitate de ambasador rus la NATO, în 2008, delegația Republicii Moldova a încetat să mai vină la festivitățile comune legate de 9 mai. „Primii au renunțat balticii, apoi reprezentanții ambasadei Georgiei, după care nu au mai venit diplomații din ambasada Republicii Moldova”, a spus Rogozin.

Odată cu obținerea de către Republica Moldova a mai multor succese în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce i-a oferit ocazia să negocieze și să semneze ulterior Acordul de Asociere cu UE, Dmitri Rogozin a amenințat Moldova că acest document va avea „consecințe serioase” pentru viitorul țării. Declarația a fost făcută pentru postul rusesc Rossia 24 înainte de vizita sa la Chișinău pe 2 septembrie (Sursa)

„Sper că nu veţi îngheţa la iarnă”

Pe 2 septembrie, când a ajuns la Chișinău, Rogozin a trecut la amenințări directe, inclusiv în adresa întregii populații. Astfel, acesta a spus că R. Moldova va pierde Transnistria şi va îngheţa la iarnă, dacă vrea să se integreze în UE. „Sper că nu veţi îngheţa la iarnă” și „ar fi bine ca Republica Moldova să nu-şi piardă vagoanele” sunt deja celebrele declarații din cadrul briefingului comun cu ministrul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr. După câteva zile, Rusia a pus embargou la importul de vinuri moldovenești.

Lui Rogozin nu i-a scăpat nici declarațiile pe care le-au făcut liderii de la București. Spre exemplu, în octombrie 2013 președintele Romțniei de atunci, Traian Băsescu, a declarat că Republica Moldova „așteaptă degeaba” ca tratatul privind regimul de frontieră cu România să fie ratificat și la București. „„Calul Traian” (cu aluzie la prenumele lui Băsescu – n.r) a preconizat pentru Republica Moldova două mutări: mai întâi „asocierea cu UE”, iar mai apoi anschlussul (anexarea) ei de către România”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter.

În noiembrie 2013, deputatul liberal Valeriu Munteanu a trimis un demers către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, privind declararea lui Dmitri Rogozin persona non-grata în Republica Moldova.

„Data viitoare voi veni la bordul unui bombardier TU-160”

În mai 2014, Rogozin iarăși a venit în Transnistria pentru a sărbători „Marea Victorie” de pe 9 mai. La întoarcere, aurotitățile de la Chișinău i-au confiscat câteva cutii în care erau liste cu semnături în favoarea unificării regiunii cu Fedeerația Rusă. Avionul în care era acesta a fost nevoit să aterizeze la Chișinău, după ce România și Ucraina au anunțat că nu permit deplasarea sa prin spațiul aerian al celor două state. „Data viitoare voi veni la bordul unui bombardier TU-160”, a amenințat Rogozin pe Twitter, iar România a cerut Moscovei explicații pentru această declarație.

În iulie 2014, Rogozin l-a întâmpinat la Moscova pe liderul separatist de la Tiraspol de atunci Evgheni Șevciuk. Cei doi au semnat mai multe documente, după care a declarat că relațiile strânse dintre Chișinău și Bruxelles ar viola drepturile oamenilor din regiunea prorusă Transnistria. „Până acum, majoritatea bunurilor produse în regiunea transnistreană erau îndreptate pentru piața Uniunii Europene. Sarcina noastră este să creăm condiții pentru ca să redirecționăm producția spre piața Rusiei”, a declarat reprezentantul special al lui Putin pentru Transnistria.

Copiii ruși, transformați în români

În iulie 2015, Rogozin s-a produs pe pagina sa de Facebook, luându-i în seamă pe copiii vorbitori de limbă rusă. Vicepremierul rus a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă copiii vorbitori de limba rusă din Republica Moldova în români. În postarea întitulată „Modul original în care copiii rusofoni din Moldova sunt transformați în români”, Rogozin atasează o parte din întrebările la testul de istorie pentru absolvenții ciclului gimnazial din școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova.

După câteva zile, acesta a vorbit din nou despre Transnistria, precizând pentru presa din stânga Nistrului că dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, atunci regiunea, indiscutabil, nu va accepta aceasta și va deveni un stat absolut independent. Acesta a mai dat asigurări că populația din stânga Nistrului „va simți brațul puternic al Rusiei”, iar „forțele noastre de menținere a păcii nu vor lăsa de izbeliște Transnistria”.

Peste un an, în iulie 2016, Dmitri Rogozin a revenit la Chișinău și Tiraspol, dar având mesaje diferite.

Mesaje diferite, transmise de Rogozin la Chișinău și Tiraspol

La Chișinău, vicepremierul rus a declarat că Rusia nu exclude ridicarea embargolui impus de Rusia pentru produsele moldovenești în schimbul unor facilități pentru regiunea transnistreană. Dacă la Chișinău Rogozin a declarat că i-a fost dor de Moldova și de discuția cu oficialii moldoveni, atunci în stânga Nistrului acesta a criticat Guvernul Republicii Moldova pentru „măsurile neprietenești” din ultimi 2 ani prin care a încercat să restricționeze rotația militarilor ruși din regiune și aprovizionarea lor. Rogozin a mai prezentat „o foaie de parcurs” pentru așa-numita relansare a relaţiilor comerciale dintre cele două state.

În stânga Nistrului acesta s-a întâlnit cu Șevciuk, acolo unde a comentat relația Moldovei cu UE, criticând-o: „Ei n-au găsit nimic în pădurea europeană, dar au pierdut ce au avut anterior”.

În octombrie 2016, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, vicepremierul rus a vizitat din nou Chișinăul, după ce a trecut pe la Tiraspol. La Chişinău, vicepremierul rus a venit pentru a discuta cu omologul moldovean Octavian Calmâc despre o eventuală „renormalizare” a relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Rusia, în condițiile în care Moscova a impus un embargou asupra produselor alimentare moldoveneşti ca răspuns la semnarea în urmă cu 2 ani a Acordului de Asociere dintre R.Moldova şi UE.

La sfârșitul anului trecut, chiar a doua zi de când Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, pe 24 decembrie 2016, Dodon s-a întâlnit cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a fost, de fapt, primul oficial străin cu care s-a văzut acesta. Rogozin a ajuns la Chişinău din a doua încercare, după ce avionul său nu a putut ateriza la Chişinău din cauza ceţii.

4 comentarii

  1. Pina la iarna vom trece la gazul si energia electrica din Romania, deci Rogozin poate sa-si bage in cur aceste amenintari.

  2. Da mereu amenințările rușilor, închide gazul! Poate se va construi mai rapid gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și atunci o să vedem noi ce presiuni o să facă!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*