Stat în stat. Cum este „guvernată” Piaţa Centrală din Chişinău

Explozia de la începutul anului de la cafeneaua „La soacră” şi incendiul din noaptea de 25 mai 2016 de pe teritoriul Pieţei Centrale din Chişinău ne-au făcut pe toţi să ne întrebăm cum activează aceasta, cui se subordonează firmele de pe teritoriul acesteia şi de ce autorităţile nu combat încălcările din cauza cărora au murit oameni nevinovaţi şi încă mai pot muri, că doar mulţi ajungem să traversăm piaţa, fie la cumpărături, fie doar prin treacăt.

Discuţiile din spaţiul public însă s-au bazat mai mult pe emoţii, iar „sărutatul icoanelor” a înlocuit prevederile legilor. Nici chiar consilierii municipali nu cunosc unde încep şi unde se termină responsabilităţile administraţiei Pieţei Centrale atunci când se întâmplă vreo nenorocire.

Construcţia care a ars miercuri seara nu aparţine întreprinderii municipale „Piaţa Centrală” chiar dacă se află pe teritoriul ei, susţine directorul acesteia, Veaceslav Balan. Clădirea este cea mai veche de pe teritoriul Pieţei şi ar fi una privată.

„Incendiul a avut loc într-un imobil privat în care se află un magazin de mărfuri industriale. Focul a izbucnit din interiorul încăperii, la etajul al doilea, şi s-a extins pe toată suprafaţa magazinului foarte repede, deoarece avea foarte multe elemente din lemn. Cu actele cred că totul e bine. Această clădire are trei proprietari. Pompierii au localizat focul şi slavă Domnului că nu s-a extins pe la alţi vecini”, a declarat Balan pentru „moldNova”.

Construcţii private, responsabilităţi nule

Despre faptul că pe teritoriul Pieţei Centrale activează agenţi economici privaţi am auzit de mai multe ori. Cu mai puţin de o lună înainte de sărbătorile de Paşti, la şedinţa Primăriei, şeful Direcţiei Sănătate, Mihai Moldovanu, descria situaţia de la piaţă de parcă ar fi fost una absolut necunoscută pentru funcţionari şi i-ar fi luat prin surprindere:

„În halele de brânzeturi şi carne este o situaţie deplorabilă; pereţii sunt mucegăiţi, teracota – spartă, praf şi podea murdară. Cu alte cuvinte, este un dezastru şi antisanitărie totală”.

De fapt, această situaţie există de ani buni, iar oamenii care le vizitează sunt martorii ei în fiecare zi, chiar dacă autorităţile şi proprietarii acestor hale se prefac că totul e bine. „Se creează impresia că aceste hale nu au fost reparate de la darea în exploatare a lor”, a mai constatat Moldovanu.

Tot atunci, viceprimarul Nistor Grozavu a cerut conducerii Pieţei Centrale şi Direcţiei Comerţ să propună acţiuni pentru acest domeniu. Sărbătoarea de Paşti a trecut, iar situaţia a rămas la fel. Care sunt atribuţiile acestor şi altor instituţii, ce trebuie să facă ele pentru ca oamenii să cumpere produse calitative într-un spaţiu sigur şi care sunt obligaţiunile lor pentru ca să nu permită comercianţilor să încalce legislaţia?

Atât în cazul „La soacră”, cât şi în cazul halelor sau altor construcţii, toate degetele se îndreaptă, de obicei, spre şeful Pieţei Centrale, apoi spre conducerea Direcţiei Comerţ, a Direcţiei pompieri şi salvatori, ajungând în cele din urmă la primarul general al Capitalei.

Care sunt atribuţiile şi responsabilităţile ÎM „Piaţa Centrală”

Vom aminti aici că răspunsul directorului Pieţei Centrale, Veaceslav Balan, la „criticile” şefului de la Sănătate a fost următorul: „Ceea ce ţine de teritoriul administrat de Piaţa Centrală, noi vom lua toate măsurile; noi întotdeauna înainte de sărbători facem o curăţenie şi o reparaţie cosmetică la inventarul ce aparţine Pieţei. Ceea ce ţine de halele la care a făcut referire dl Moldovanu, cred că toţi deja ştim care este istoria cu Piaţa Centrală şi faptul că ele nu sunt în administrarea Pieţei. Ele sunt private (…)”.

Dacă aceste hale şi alte construcţii nu intră în subordinea Pieţei Centrale, atunci ce intră în subordinea întreprinderii?

ÎM „Piaţa Centrală” a fost creată în anul 1994, iar în prezent funcţionează conform unui regulament aprobat în anul 2004, care are drept scop „protejarea intereselor şi satisfacerea necesităţilor consumatorilor”.

Cum este monitorizată respectarea regulilor în Piaţă

„În Piaţă avem amplasat Serviciul veterinar sanitar, o subdiviziune a ANSA, care nu ni se supune nouă. Ei se ocupă cu securitatea sanitară şi alimentară în piaţă. Cei care vând fructe sau legume merg în fiecare dimineaţă la laborator cu mostre de produse pentru a fi analizate, verificate şi pentru a primi bonul de expertiză veterinar-sanitară. Exact aşa se face şi la gheretele unde se comercializează produse alimentare (…) Îmi dau seama că aşa e şi la carnea de pui şi la peştele viu”, afirmă directorul întreprinderii.

Potrivit acestuia, calitatea produsului pe care îl vinde trebuie să reprezinte, în primul rând, preocuparea agentului economic. „Noi putem numai să supraveghem şi să atenţionăm agentul economic anume despre faptul că el trebuie să deţină documentele necesare. Nu avem astfel de priorităţi – ca să-i facem controale cu sânge. Noi suntem şi noi un agent economic ca şi oricare altul. Numai că noi prestăm un serviciu, ei prestează altul (…) Unica pârghie pe care o are Piaţa Centrală este expulzarea din Piaţă şi atât”, ne explică directorul Pieţei Centrale.

Drepturile şi obligaţiile administraţiei Pieţei Centrale, conform regulamentului

Conform Regulamentului de funcţionare a pieţei, administraţia acesteia are dreptul „să stopeze, în cazul încălcării regulilor de comerţ şi a celor sanitare, activitatea agentului economic sau a persoanei fizice, prin expulzarea lor de pe teritoriul pieţei”.

Potrivit datelor pe care ni le-a prezentat Balan, în anul 2014 au fost întocmite 941 de acte de constatare a încălcărilor, iar în anul 2015 – 907. În ceea ce priveşte expulzările din piaţă, numărul lor este mult mai mic: în 2014 – 18 persoane, iar în 2015 – 12 persoane.

Vom preciza că în prezent, terenul administrat de ÎM „Piaţa Centrală” cuprinde o suprafaţă de 3,5 hectare. Aceasta nu este una uniformă, fiind pestriţată de privatizările clădirilor şi terenurilor care au avut loc de-a lungul timpului. Iniţial, tot teritoriul cuprins în perimetrul străzilor Armenească, Varlaam, Bulgară, inclusiv halele din zonă – în total, 5 hectare – au aparţinut întreprinderii municipale.

Veaceslav Balan: „Piaţa Centrală e acolo unde nu-s culori – locurile unde se vând fructe, legume, sectorul angro unde se vând bombonele, cosmetică, locul unde se vinde tot ce e legat de metal, încă un sector de legume şi blocurile de gherete de pe Armenească. Restul, toate halele de lactate, hala de carne 1, hala de carne 2, hala de carne 3, hala de lactate 4 şi hala de lactate 5 sunt private. Centrul industrial e privat. Pe scurt, toate imobilele care sunt amplasate pe teritoriul Pieţei sunt private”.

Cui se supun aceste clădiri private de pe teritoriul Pieţei Centrale?

Conform Hotărârii Guvernului nr. 517 din 18 septembrie 1996 prin care s-au aprobat, printre altele, Regulile de comerţ în pieţele din Republica Moldova, controlul asupra respectării regulilor de comerţ în pieţe „îl exercită nemijlocit direcţiile (secţiile) de comerţ şi alimentaţie publică ale primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale, care eliberează autorizaţii de amplasare a unităţii comerciale”. În cazul nostru, este vorba despre Direcţia generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii din cadrul Primăriei Capitalei.

Se pare că acest lucru nu îl cunoaşte conducerea direcţiei. Într-un răspuns oficial pentru „moldNova”, şeful acesteia, Marcel Zambiţchi, a menţionat că autorităţile locale nu au însă dreptul să efectueze controale şi să întocmească procese-verbale în cazul depistării unor încălcări ale regulilor de comerţ. Acesta argumentează prin faptul că în anul 2005 a fost anulată o hotărâre de Guvern care îi oferea acest drept.

Răspunsul este cu atât mai straniu, cu cât chiar în regulamentul direcţiei se menţionează că aceasta „reglementează şi coordonează activitatea tuturor agenţilor economici din municipiu care desfăşoară activităţi în sfera comerţului, alimentaţiei publice şi prestării de servicii cu plată către populaţie, indiferent de tipul lor de proprietate şi apartenenţa departamentală”. Dar Direcţia comerţ are şi alte atribuţii şi drepturi:

• Punctul 3.8. Exercită controlul respectării de către agenţii economici ce practică comerţul, activităţi în sfera alimentaţiei publice şi prestărilor de servicii;
• Punctul 4.4. Direcţia este în drept să exercite controale privind nivelul de deservire a populaţiei conform cerinţelor stabilite pentru categoriile respective de întreprinderi de alimentaţie publică;
• Punctul 4.5. Să întocmească acte de control;
• Punctul 4.6. Să întocmească procese-verbale privind contravenţiile administrative.

Direcţia comerţ efectuează controale doar când este sesizată

Zambiţchi recunoaşte că direcţia verifică agenţii economici doar atunci când primesc petiţii sau demersuri de la instituţii ierarhic superioare. În răspuns, a prezentat şi o statistică în acest sens pentru ultimii 3 ani.

 

Întrebat câte propuneri a înaintat Primăriei privind îmbunătăţirea activităţii Pieţei Centrale şi care au fost cele mai importante dintre acestea, Marcel Zambiţchi ne-a răspuns că Direcţia comerţ, în numele Primăriei Chişinăului, „a formulat către Guvern în repetate rânduri propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare ce ţine de domeniul comerţului şi Codului Contravenţional, însă, spre regret la momentul actual situaţia rămâne a fi neschimbată”. Funcţionarul nu a precizat vreun exemplu de propunere.

Cum se efectuează controalele de prevenire a incendiilor

Activitatea agenţilor economici este, de asemenea, verificată şi de alte instituţii responsabile, cum ar fi Direcţia salvatori şi pompieri din cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

În acest caz situaţia este explicată cel mai bine în Legea cu privire la protecţia civilă, dar în special în Legea privind apărarea împotriva incendiilor din anul 1994. Potrivit documentului, Direcţia salvatori şi pompieri este obligată nu doar să supravegheze cum sunt respectate normele antiincendiare şi să informeze populaţia, dar şi să-i controleze pe cei care prestează servicii publice, iar în cazul încălcărilor – să ia măsuri.

În cazul firmelor care activează în domeniul comerţului, controalele detaliate sunt efectuate o dată în 3 ani, iar în cazul Pieţei Centrale, care poate fi inclusă în categoria „întreprinderilor agricole mari” şi „obiectiv cu flux mare de persoane”, controalele au loc o dată în 5 ani.

Totuşi, legea le oferă dreptul autorităţilor din domeniul supravegherii incendiilor să efectueze „la orice oră de zi sau de noapte controlul tehnic de specialitate la obiective, să emită dispoziţii, avertismente, avize şi recomandări privind lichidarea încălcărilor prezentei legi, standardelor, normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor”.

Articolul 24 le mai oferă dreptul să suspende total sau parţial activitatea economică, să interzică exploatarea clădirii, construcţiei sau încăperii, precum şi să suspende lucrările de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor dacă s-au constatat abateri de la documentaţia de proiect sau dacă nu sunt respectate reglementările de apărare împotriva incendiilor care se conţin în standarde, norme şi reguli. De asemenea, Direcţia salvatori şi pompieri are dreptul să aplice, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sancţiuni, în formă de amendă, factorilor de decizie şi persoanelor fizice pentru nerespectarea sau neîndeplinirea standardelor, condiţiilor tehnice, normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi să întocmească procese-verbale şi să emită dispoziţii privind suspendarea lucrului la obiectiv.

Amintim că după incendiul de la cafeneaua „La soacră” Serviciul Situaţiilor Excepţionale a anunţat că a verificat peste 150 de agenţi economici.

De ce, totuşi, astfel de cazuri se întâmplă, nu cunoaştem, dar acest lucru ne face să punem la îndoială modul în care instituţiile responsabile îşi respectă obligaţiile de serviciu.