Stimate membru CSM, sunteți o greșeală în justiția moldovenească

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cedat marți și nu a aprobat noul regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe Portalul naţional al instanţelor de judecată, elaborat ca și cum cu expertiza Centrului Național privind Protecția Datelor cu Caracter Personal. Membrii CSM, atâția câți au fost prezenți la ședință, au decis să aprobe textul regulamentului elaborat de Curtea Supremă de Justiție, așa cum au cerut jurnaliștii, avocații și mai multe ONG-uri din Republica Moldova într-un apel public – cu 70 de semnatari în total.

Amintim că CSM își dorea să introducă noțiunea de „depersonalizare a datelor”, ceea ce însemna, de fapt, interzicerea accesului jurnaliștilor la deciziile judecătorești. Cu alte cuvinte, din hotărârea judecătorească publicată pe portalul instanţelor judecătoreşti urmau să fie „depersonalizate” următoarele categorii de date: numele, prenumele, patronimicul, domiciliul/reşedinţa, numărul de identificare personal (IDNP), data, luna și anul nașterii, numărul de telefon, diagnosticul medical, numărul cadastral al bunurilor imobile, numărul de înmatriculare a automobilului, datele financiare, „precum și alte date în conformitate cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal”. Adică, puterea de la Chișinău, prin membrii CSM, își dorește ca jurnaliștii și avocații să se mulțumească cu ceea ce li se dă, fără a pune întrebări în plus.

Iată cum a argumentat unul din membrii CSM, judecător la Curtea Supremă de Justiție, Anatolie Țurcan, importanța regulamentului contestat: „Noi ne-am axat, principala idee care a fost când elaboram acest regulament, ca un oropsit, un pătimit, care și așa a pătimit în urma unor acțiuni care au lezat drepturile, să aibă măcar dreptul la intimitate, să ceară dreptul ista să fie protejat, să nu fie afișat pe toate site-urile că iată l-a prins în stradă și l-au bătut sau l-au tâlhărit. Elementar, dar restul, viața o să arate și dacă o să apară necesitatea, l-om mai modifica încă”.

Ce logică! Din ceea ce a spus Țurcan, ar reieși că presa de la Chișinău caută în deciziile judecătorești numai oameni oropsiți și care au pătimit pe stradă pentru a fi „afișați” pe toate site-urile sau în buletinele de știri de la televizor. Mai tăiați din emoții, dle Țurcan, citiți mai atent presa, iar unde veți găsi un oropsit afișat pe toate site-urile, vedeți mai întâi dacă nu cumva acesta a ajuns acolo din cauza „celei mai umane justiții din lume” pe care o reprezentați. Iar dacă vă referiți la un caz singular de lezare a intimității, atunci adresați-vă Consiliului de Presă.

Să revenim. Așa-numitul compromis la care a ajuns azi CSM încă nu poate mulțumi. Astfel, regulamentul aprobat și publicat la scurt timp pe site-ul Curții Supreme de Justiție promite că autoritatea responsabilă pentru prelucrarea automatizată de date și pentru asigurarea accesibilității hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor naționale de judecată este obligată să asigure, în mod permanent, posibilitatea căutării hotărârilor după numele părților, care nu vor fi anonimizate în niciun caz, cu excepția minorilor sau a cazurilor privind viața privată. Chiar și așa, autorii au decis să mențină în vigoare prevederea potrivit căreia lista ședințelor de judecată să fie publicată cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței și să fie ștearsă de pe site după desfășurarea ședinței de judecată – o decizie criticată de societatea civilă.

Dar pentru același membru al CSM, Anatolie Țurcan, nu contează societatea civilă: „Eu nu înțeleg, care societate civilă? Dacă să grăiești cu oamenii simpli, cu justițiabilii simpli, apu… Nu ONG-urile, nu organizațiile neguvernamentale, lasă să mă filmeze și să mă arate. Nu ei reprezintă societatea civilă. Societatea civilă e cu mult mai largă. Nu doi cumătri dintr-un ONG îs societate civilă”. Cred că această afirmație spune totul despre gradul de inteligență al celor care fac justiția în Moldova, care trădează nu doar agramatism, dar și lașitate. Judecătorul Țurcan e o greșeală la CSM, dar și la CSJ, pentru că justiția se face pentru oameni, dar nu împotriva lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *