Sumele enorme irosite în numele reformei justiției și avertizările UE. Ce urmează

După ce Uniunea Europeană (UE) a anunțat că nu mai dă bani pentru reforma justiției, deoarece autoritățile de la Chișinău nu au făcut ceea ce li s-a cerut, PLDM și PD au sărit care arse, acuzându-se reciproc de acest insucces rușinos. Cifrele experților în audit și semnalele venite din partea Uniunii Europene arată că moldovenii nu pot spera prea curând într-o justiție veritabilă.

Sediul Ministerului Justiției de la Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Suma care trebuia să fie alocată din partea europenilor pentru aplicarea reformelor în domeniul justiției este una foarte importantă – de circa 28 milioane de euro. Reprezentanții UE și-au argumentat decizia prin faptul că autoritățile de la Chișinău au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015. Referitor la cine se face vinovat de ratarea finanțării, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari a arătat cu degetul spre PLDM al cărui delegat conducea institția în perioada respectivă, iar deputatul liberal-democrat, Vadim Pistrinciuc a declarat că actuala guvernare a pierdut acești bani.

Bani aruncați în vânt sub pretextul reformării justiției

Un raport al Curții de Conturi arată că sectorul justiției a beneficiat în perioada 2011-2016 (primele opt luni ale anului) de resurse generoase, însă rezultatele sunt incerte. Experții au vorbit atunci despre „utilizarea neconformă, ineficientă și ineficace a resurselor alocate acestui sector în valoare totală de 135,9 milioane de lei”, atât pentru procurări de bunuri, cât și pentru investiții capitale. Auditorii susțin că au fost cheltuite irațional milioane de lei pentru reparația sau reconstrucția unor încăperi care nu au mai fost folosite în scopul anunțat sau pentru echipamente care se prăfuiesc în depozite. De asemenea, auditorii au amintit și despre planul Ministerului Justiției din octombrie 2016 când era propunerea ca instanțele judecătorești să fie reparate și renovate, costul fiind de 1,5 miliarde de lei sau de 4,3 ori mai mult decât era prevăzut în planul privind implementarea Strategiei care se referă la reforma justiției, inițiativa fiind respinsă de Ministerul Finanțelor. Totuși, în perioada 2013-2016 au fost alocate pentru investiții capitale în sectorul justiției în sumă de 167,7 milioane de lei, cei mai mulți bani, circa 79 milioane de lei, ajungând la Curtea de Apel Chișinău.

În timp ce autoritățile se lăudau cu un grad de implementare a reformei de 80%, raportul Curții arată că în 24 de cazuri din cele 89 de acțiuni analizate nivelul de realizare a fost stabilit incorect. O stagnare vizibilă a avut loc în 2015 când au fost schimbate trei guverne.

Prin urmare, reprezentanții Curții de Conturi au declarat că reformarea sectorului justiției demarată în 2011 urma să asigure supremația legii și aplicarea standardelor europene, însă faptul că acțiunile nu au fost realizate la nivelul scontat, iar managementul nu a fost eficient, impactul prevăzut a fost compromis.

Avertizările UE

În afară de experții Curții de Conturi, despre faptul că reforma justiției rămâne a fi o problemă nerezolvată de puterea de la Chișinău au vorbit de foarte multe ori în discursurile lor oficialii europeni. Astfel, deși reprezentanții UE au apreciat ca fiind lucruri pozitive adoptarea mai multor decizii în 2016 ce țin de sectorul justiției, în raportul comun publicat în martie curent au subliniat că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura transparență și imparțialitate în numirea judecătorilor și a procurorilor. De asemenea, în document se mai spune că este necesar ca judecătorii moldoveni să independenți când iau decizii, iar argumentarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii să fie îmbunătățită. „Principiile de integritate și cele ce țin de meritocrație nu sunt întotdeauna aplicate. În particular, sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți integritatea tuturor actorilor implicați în sectorul justiției”, se arată în raportul UE privind implementarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova. (Detalii aici)

La întrebarea dacă Republica Moldova va mai primi bani pentru reformarea justiției a răspuns, în cadrul unui club de presă organizat la sfârșitul lunii septembrie, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko. „Acordarea asistenței în acest caz s-a bazat pe evaluarea activităților deja efectuate. În ceea ce privește evaluarea reformei justiției, aceasta nu putea fi pozitivă. În această privință există și evaluarea instituțiilor naționale. Totul depinde de implementarea reformelor, de gradul de independență a justiției, de modul în care cetățenii o evaluează”, a declarat oficialul UE citat de Infotag.

Ce trebuie de făcut pentru a avea o justiție corectă

La rândul său, expertul din cadrul Centrului pentru Resurse Juridice, Vladislav Gribincea a declarat pentru „Europa Liberă” că vinovați de această situație se fac atât politicienii, cât și sistemul de justiție. „Eu aș prefera să nu ne concentrăm pe cine este vinovat, dar pe ce urmează de făcut în continuare. Eu cred că în continuare trebuie de renunțat la practica de a declara una și de a face invers. Din acest comportament al Uniunii Europene este clar că cei de la Bruxelles nu mai sunt naivi și cred faptelor, nu vorbelor”, a precizat Gribincea.

Menționăm că, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice, încrederea în justiție a coborât de la 24% în 2011 la 12% în noiembrie 2015. În același timp, în 2017 acest indicator a fost de 22%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *