Viceministrul Finanţelor Maria Carauș şi trei oameni de afaceri au fost reţinuţi vineri, 6 octombrie, pentru tentativă de trucare a unor licitaţii, a anunțat Centrul Național Anticorupție. Trucarea licitațiilor este o practică veche în instituțiile de la Chișinău, în ultimii 2 ani oamenii legii pornind cel puțin șase dosare penale. Unele dintre ele sunt trimise în judecată după câteva luni, altele – după câteva zile.
Ce s-a întâmplat azi la Ministerul Finanțelor
Procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA au anunțat astăzi că atât demnitarul, cât şi reprezentanţii agentului economic reținuți sunt suspectaţi de corupere pasivă şi activă. Mai exact, anchetatorii ar fi stabilit că în ultimele 2 luni, Maria Carauș, cunoscând că Guvernul a dispus pe 19 iulie 2017 alocarea sumei de 15.000.000 lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru „consolidarea bazei tehnico-materiale” a Spitalului Clinic Republican, ar fi încercat să convingă persoane din conducerea spitalului că transferul acestor bani depinde exclusiv de decizia ei, iar pentru ca banii să ajungă la instituție, trebuie să i se ofere o recompensă. De asemenea, potrivit CNA, funcţionara ar mai fi promis că poate favoriza alocarea suplimentară a unei sume similare pentru lucrările de reparaţie şi renovare a instituţiei, decizia urmând a fi luată în perioada septembrie-octombrie 2017 când se va rectifica bugetul.
Totodată, CNA a mai anunțat că viceministrul Finanţelor i-ar fi cerut reprezentantului Spitalului Clinic Republican să favorizeze reprezentanţii unor companii cu afaceri în domeniul construcţiilor la licitaţia publică ce urma să aibă loc pe 11 octombrie 2017. În schimbul desemnării acestora drept câştigători, demnitarul i-ar fi promis reprezentantului instituţiei o recompensă de 5% din suma alocată, iar 5% i-ar fi revenit ei. Toate aceste lucruri ar fi fost denunțate de reprezentantul Spitalului Republican, iar acum dacă oamenii legii vor demonstra că Maria Carauș și cei trei agenți economici au vreo vină, aceștia riscă închisoare de la 7 la 15 ani, amendă în mărime de la 400.000 la 500.000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
În acest caz, rămâne neclar de ce ofițerii și procurorii anticorupție nu au așteptat să se organizeze licitația din 11 octombrie pentru a avea dovada primirii unei recompense de către viceministrul Finanțelor.
Denunțătorul sărbătorește
Coincidență sau nu, tot astăzi prima şi cea mai mare instituţie din ţară, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga”, a marcat 200 ani de la fondarea instituţiei. Sărbătoarea a fost posibilă inclusiv datorită acelor milioane de lei alocate din fondul de rezervă al Guvernului în luna iulie. Potrivit Sănătate Info, Spitalul Clinic Republican a planificat cheltuieli enorme pentru reparații pentru a reuși să aducă instituția într-o condiție mai bună până la evenimentul de azi: reparația acoperișului, ascensoarelor, geamurilor, blocului alimentar, a unor secții, instalarea unui sistem anti-incendiu și chiar îngrădirea instituției.
Aceeași sursă atenționează asupra neclarității deciziei Guvernului de a acorda 15.000.000 de lei din fondul de rezervă pentru spital fără o argumentare serioasă. Or, fondul este destinat unor situații de urgență, unor cheltuieli neprevăzute sau dacă în bugetele alocate autorităților publice nu sunt bani. „La începutul acestui an SCR a beneficiat de alte 3 milioane de euro, din fondurile CNAM, bani din care a cumpărat tot felul de tehnică și inventar moale, deși banii erau destinați pentru medicamente compensate și, conform legii, nu puteau fi utilizați în astfel de scopuri”, mai scrie Sănătate Info.
Anul 2016: licitații trucate în Educație, copii hrăniți cu alimente alterate
În noiembrie 2016 a ieșit la iveală probabil cel mai răsunător caz de trucare a licitațiilor publice. Poate că amploarea evenimentelor anunțate atunci de procurori și ofițerii anticorupție s-a accentuat din cauza că era vizată viața copiilor din grădinițe. Astfel, amintim că 17 persoane implicate în schema de falsificare a licitațiilor publice prin care în bucătăriile grădinițelor ajungeau inclusiv produse alterate au fost reținute pe data de 24 noiembrie. Trei dintre cei reținuți au fost plasați în arest la domiciliu, iar 14 – închiși la Penitenciarul nr. 13 din Capitală. Aceștia riscau o pedeapsă minimă de 10 ani de închisoare.
Încet, dar sigur, acest caz s-a stins, după lungi dezbateri în care toți păreau că sunt în căutarea celui care se face vinovat pentru alimentația proastă a copiilor. Apoi, s-a dovedit că după 3 luni de la scandal, unii copiii din Chișinău sunt duși la grădinițe despre care autoritățile nu știu că există. Ulterior, deputații au elaborat un raport în care au constatat că există „unele neajunsuri”, precum lipsa înscrierilor în registrele de primire a produselor alimentare, carnea de vită recepţionată cu termenul de valabilitate la limita expirării, condiţii neconforme de păstrare a produselor, starea deplorabilă a blocurilor alimentare etc. Totodată, în discuție cu părinții, aceștea au comunicat că în farfuriile copiilor ajung, în continuare, produse care au fost interzise, precum margarina, laptele condensat, pâinea de calitate joasă etc. În unele grădiniţe copiii nu primesc fructe, meniurile nu sunt adaptate vârstei, volumul unei porţii pentru copii de diferite vârste nu corespunde necesităţilor etc. (Sursa)
În aprilie 2016, directorul Întreprinderii Municipale „Sud-A-Con” (instituţie de stat, fondată de către Direcţia Generală Construcţii şi Infrastructură al Găgăuziei) a fost reţinut de ofiţerii CNA şi procurori anticorupţie, fiind bănuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu. Acesta a fost suspectat de oamenii legii că a profitat de funcția sa și ar fi trucat un şir de licitaţii publice. Potrivit informaţiilor din cauza penală, în anul 2013, bănuitul a fondat şi administrat întreprinderea SRL „Eni Ev”, având ca scop câştigarea licitaţiilor pe teritoriul UTA Gagauzia. Astfel, în perioada activităţii sale, acesta a favorizat propria întreprindere, fiind desemnat câştigător al unor licitaţii publice în sumă totală de peste 2 milioane de lei (sursa)
Anul 2017: echipamente, reparații și achiziții de lucrări prin licitații trucate
În acest an licitațiile publice au continuat să fie trucate. Iată doar câteva cazuri care s-au mediatizat:
11 aprilie: Procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție au reținut 19 persoane, printre care primarii din Cimișeni (r. Criuleni), Chioselia Mare (r. Cahul) și Corlăteni (r. Râșcani), mai mulți directori de gimnazii și oameni de afaceri. Aceștia erau bănuiți de implicarea în licitații dubioase organizate de Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE). Potrivit CNA, cele 19 persoane ar fi acţionat în complicitate cu cei din conducerea FEE pentru achiziţionarea unor lucrări în valoare de peste 28 milioane de lei și au fost inițiate 12 cauze penale pentru corupere pasivă, trafic de influenţă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz de putere.
9 august: Ex-directorul Centrului de Medicină Legală, Ion Cuvșinov, împreună cu actualul adjunct şi un specialist al instituţiei au fost reţinuţi de către procurorii şi ofițerii Anticorupţie. Cei trei sunt bănuiţi că ar fi trucat licitaţia de achiziţionare a echipamentului pentru laboratorul în care urmau să fie efectuate teste ADN. Potrivit oamenilor legii, bănuiții ar fi prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 10 milioane de lei (sursa)
4 septembrie: Directorul interimar al Inspectoratului Naţional de Probaţiune, Vladimir Popa, a fost bănuit că ar fi trucat licitațiile privind achiziţionarea brățărilor de monitorizare electronică a deținuţilor. Atât funcţionarul, cât şi directorii a două companii care au câştigat licitaţiile, au fost reţinuți, fiind bănuiţi că ar fi prejudiciat bugetul statului cu peste 3 milioane de lei. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au declarat că vor colabora cu anchetatorii.
18 septembrie: Consiliul Concurenței a aplicat o amendă de peste 2 milioane de lei pentru trei companii implicate în trucarea unei licitații organizate și desfășurate de ÎS Adminsitrația de Stat a Drumurilor (sursa)
Statul încearcă să stopeze furturile prin licitații, dar nu poate
În decembrie 2016, Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice, Centrul de Guvernare Electronică, mai multe asociaţii de business, ONG-uri, dar şi companii din sectorul IT au semnat un memorandum pentru a dezvolta și a introduce un sistem de achiziţii publice electronice. A fost primul parteneriat de acest fel în Republica Moldova, iar programul-pilot urma să fie lansat la 1 ianuarie 2017. „E-Achiziţii este o nouă abordare, este un sistem care satisface interesul tuturor: al statului, al agenţilor economici şi al societăţii ca beneficiar final, întrucât acesta ne asigură un grad mai mare de transparenţă şi eficienţă a achiziţiilor publice. De altfel, cooperarea noastră cu toate entităţile-semnatare ale Memorandumului va fi axată anume pe acest obiectiv”, a declarat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.
Dezvoltarea unui sistem de achiziții publice transparent în Republica Moldova este impus de către europeni, fiind una din prevederile Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. În august 2016, autoritățile au recunoscut că sistemul autohton de achiziții publice este și a fost mereu supus riscurilor ce țin de fraude și corupție și au elaborat o strategie de dezvoltare a sistemului de achiziții pentru anii 2016-2020. A fost creată și o nouă instituție, Agenția de Soluționare a Contestațiilor, despre care experți în domeniu spuneau că va putea apăra interesele sectorului privat, dar numai dacă va fi una independentă. La scurt timp însă, s-a constatat că reforma din domeniu bate pasul pe loc.