Ani la rând Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) constată că o parte din televiziuni încalcă legislația de reflectare a electoralei și le sancționează – pe unele mai blând, iar pe altele mai dur, însă conținutul acestor posturi TV rămâne neschimbat. Problema rămâne nesoluționată inclusiv pentru că membrii CCA sunt numiți pe criterii politice și deseori joacă rolul avocaților televiziunii, nu și a telespectatorilor, consideră experții media.
Doar o singură dată în ultimii ani CCA a decis să retragă licența de emisie a unui post de televiziune. Este vorba de postul procomunist NIT, iar în alt caz a suspendat retransmisia postului rusesc Rossia 24 pe teritoriul Republicii Moldova.
Televiziunile care au trecut peste principii
Ultimul raport de monitorizare a principalelor buletine de știri ale posturilor de televiziune care s-au angajat să reflecte campania prezidențială constată o situație gravă la posturile de televiziuni private.
Astfel, potrivit constatărilor, posturile de televiziune Prime, Canal 2, Canal 3 și Publika care aparțin democratului Vlad Plahotniuc l-au promovat masiv „atât prin frecvenţa şi durata apariţiilor, cât şi prin contextul pozitiv al materialelor electorale” pe candidatul PD la prezidențiale, Marian Lupu. Andrei Năstase, care s-a retras deja din lupta electorală, a fost mediatizat accentuat de postul de televiziune care aparține omului de afaceri Victor Țopa – Jurnal TV.
În urma examinării raportului CCA a aplicat avertizare publică posturilor Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV, Accent TV și NTV Moldova.
CCA aplică gradual următoarele sancţiuni: avertizare publică, amendă, retragere a dreptului de a difuza anunţuri publicitare pentru o anumită perioadă, suspendarea licenţei de emisie pentru o anumită perioadă sau retragerea licenţei.
Ce putere are CCA
Președintele CCA, Dinu Ciocan, s-a arătat neputincios, în ședința publică din 17 octombrie, în fața fenomenului de favorizare a concurenților electorali în campania prezidențială de către o parte din televiziuni.
„Eu nu știu ce am putea face noi în continuare pentru că mie mi se pare că lucrurile până la finele campaniei nu se vor schimba pentru că miza este mult prea mare și fiecare va insista pe acei concurenți electorali pe care îi favorizează chiar masiv și exagerat în unele cazuri”, a recunoscut Ciocan.
Acesta a propus sancționarea posturilor de televiziune care au încălcat principiile echilibrului socio-politic în reflectarea campaniei și a adăugat că nu crede în efectul lor. „Nouă nu ne rămâne decât să sancționăm, orice apel… Nu știu care va fi efectul lor precum și efectul sancțiunilor pe care le aplicăm, din păcate. Și este încă un argument și o dovadă în plus că noi avem nevoie de modificări la Codul Audiovizualului sau de aprobarea unui nou Cod, dar care să prevadă măsuri mult mai dure și mai drastice în special în campaniile electorale. Pentru că altfel lucrurile nu se vor schimba nicicum”, a spus Dinu Ciocan.
Un nou Cod și o nouă componența a CCA
La rândul său, expertul media Ion Bunduchi consideră că CCA aplică selectiv sancțiunile și trișează atunci când spune că nu sunt suficiente pârghii de disciplinare a comportamentului redacțiilor TV.
„Amenzile sunt mici, dar CCA nici pe departe nu le aplică de fiecare dată când sunt necesare. Categoric – nu! Membrii CCA, fiind desemnați politic, contrar legii, deseori nici nu doresc sa vadă derogările de la normele legale”, a opinat Ion Bunduchi.
Expertul media a observat că unii membri CCA deseori apar în ipostaza de apărare a concurenților electorali, în loc să caute soluții de rezolvare a fenomenului de încălcare a regulilor.
Totodată, Ion Bunduchi a menționat capacitatea slabă a avocaților Consiliului și consideră că actuala componență a instituției ar trebui să plece.
„CCA pierde des procesele de judecată, dar cauza trebuie căutată nu la judecători, ci la avocatul CCA în judecată. Pentru a responsabiliza radiodifuzorii este nevoie de o autentică autoritate de reglementare a domeniului, nu de actualul CCA”, a explicat Bunduchi.
Acesta a amintit că în Parlament există un proiect al noului Cod al Audiovizualului, votat în prima lectură în legislativ pe data de 1 iulie 2016. Proiectul noului Cod a fost înregistrat încă în 2015 și prevede sancțiuni mai clare pe categorii, a explicat expertul.
„Noul Cod, dacă ar fi votat netrunchiat și dacă ar fi pus în acțiune corespunzător, ar ordona domeniul. Deosebirea principială la capitolul sancțiuni: categorii clare de încălcări și, corespunzător gravitații încălcării, sancțiuni imediate, nu graduale. Sancțiuni mult mai dure, decât prevede actualul Cod, pornind de la raționamentul ca radiodifuzorul face alegerea: să respecte legea sau s-o încalce, asumându-și amenzile mari și foarte mari”, a precizat Ion Bunduchi.
Expertul media a spus că autoritățile nu sunt interesate de adoptarea acestui Cod și că au inventat un motiv că trebuie să-l trimită la expertiză europeană. Bunduchi a specificat că documentul a fost expertizat încă în 2012 de către Consiliul Europei, OSCE și de UERT (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune).
Câte cazuri a pierdut CCA în judecată
În anul 2011 în defavoarea CCA au fost pronunțate 3 cauze de către instanța de judecată din numărul total de 29, iar în favoarea instituției – 13 cauze și pe marginea altor 13 dosare instanța nu s-a pronunțat.
În 2015 din totalul de 53 de litigii: în favoarea CCA – 26 de cauze, în defavoarea CCA – 5 cauze și pe 22 de cauze decizia definitivă a instanţei nu a fost pronunţată.
Istoricul sancțiunilor. Sîrbu contra Publika TV
Jurnal TV și Publika TV au fost primele televiziuni de știri care au apărut pe piața media din Republica Moldova după plecarea comuniștilor din 2009 și instaurarea forțelor proeuropene la putere. Jurnal TV ulterior a devenit un post generalist. Publika TV s-a lansat pe 7 aprilie 2010, cu un an după evenimentele din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Deși inițial multă lume s-a bucurat de apariția noilor posturi de televiziune, dar și după închiderea canalului comuniștilor NIT, în câțiva ani Publika TV și Jurnal TV au devenit unele dintre cele mai taxate televiziuni de către experții media.
În perioada campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 2010 CCA a aplicat 4 sancţiuni (1 avertizare publică, 1 amendă şi 2 sancţiuni sub formă de suspendare a dreptului de difuzare a publicităţii) şi a atenţionat 4 radiodifuzori.
Postul de televiziune Publika TV, în primul său an de apariție, a fost avertizat public pentru că a încălcat regulamentul de a difuza în ziua referendumului și în cea precedentă doar materiale emise de Comisia Electorala Centrală. Avertizarea a fost aplicată în urma contestației depuse la CEC și remise CCA-ului de către reprezentantul Partidului Comuniștilor de atunci și deputatul democrat actual Sergiu Sîrbu.
Acesta a scris în contestație că postul de televiziune Publika TV, care aparține actualmente colegului său de partid Vlad Plahotniuc, a difuzat informații cu privire la desfășurarea sondajului de tip exit-poll în care alegătorii erau îndemnați să iasă la vot.
4 ani fără NIT
În anul 2011, în Republica Moldova s-au desfăşurat alegeri locale generale. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat, pe parcursul anului 2011, pentru încălcarea normelor din domeniul audiovizual, 137 de sancţiuni, dintre care 21 de amenzi şi 111 avertizări publice, o sancţiune sub formă de suspendare a dreptului de difuzare a publicităţii comerciale pentru o perioadă de 5 zile, una privind suspendarea licenţei de emisie pentru o perioadă de 5 zile şi o sancţiune sub formă de suspendare a autorizaţiei de retransmisie pentru o perioadă de 10 zile, iar două autorizaţii de retransmisie au fost retrase.
În urma monitorizării campaniei electorale pentru turului II CCA a sancționat postul de televiziune NIT prin interzicerea transmiterii emisiei pentru 5 zile. Consiliul a constatat că NIT a favorizat Partidul Comuniștilor, oferindu-i peste 40% de emisie în buletinele de știri.
Ultimul an în care telespectatorii au putut privi postul de televiziune NIT a fost anul 2012. CCA a retras, prin decizia din 5 aprilie 2012, licența de emisie și astfel postul și-a sistat activitatea. NIT a fost sancționat pentru nerespectarea pluralismului de opinii şi politico-social.
Pe parcursul anului 2012, ca urmare a examinării rezultatelor monitorizării serviciilor de programe ale radiodifuzorilor şi a sesizărilor consumatorilor de programe, CCA a aplicat 97 de sancţiuni, dintre care: 70 de avertizări publice; 25 de amenzi; o sancţiune sub formă de retragere a dreptului de difuzare a publicităţii; o retragere a licenţei de emisie (NIT).
Retransmisia Rossia 24 a fost suspendată
CCA, pe parcursul anului 2015, a sancţionat 83 de titulari de licenţe de emisie/autorizaţii de retransmisie, aplicând 115 avertizări publice, 33 de amenzi, suspendarea unei autorizaţii de retransmisie şi retragerea unei autorizaţii de retransmisie. Astfel a fost suspendată retransmisia postului de televiziune Rossia 24 pe teritoriul Republicii Moldova. Membrii CCA s-au autosesizat în legătură cu un reportaj despre situația din regiunea transnistreană, care, potrivit acestora, conținea elemente de propagandă și atac asupra integrității R. Moldova.
Cu un mai devreme, în 2014, retransmisia Rossia 24 a fost suspendată pentru jumătate de an. CCA a stabilit în urma raportului de monitorizare că televiziunile din Rusia au difuzat ştiri şi reportaje în care nu există pluralism de opinii, prezentând doar punctul de vedere al Moscovei şi al adepţilor federalizării Ucrainei.
În ansamblu, pe parcursul anului 2014, CCA a aplicat 156 de sancţiuni, dintre care 105 avertizări publice, 50 de amenzi şi o sancţiune de retragere a dreptului de difuzare a anunţurilor publicitare pentru o perioadă de 72 de ore.
În 2013 CCA a aplicat 146 de sancţiuni, dintre care 114 avertizări publice, 31 de amenzi şi o autorizaţie de retransmisie a fost retrasă ca urmare a lipsei de activitate.
Încrederea în TV
Televiziunea rămâne una din cele mai importante surse de informare pentru majoritatea populației, potrivit sondajelor de opinie.
Astfel, potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, lansat pe 20 octombrie, pentru 62,1% din respondenți televiziunea este cea mai importantă sursă de consum media. De asemenea, televiziunile sunt sursa de informare în care cetățenii au cea mai mare încredere. Potrivit răspunsurilor, 39,7% din intervievați au indicat televiziunea în topul de încredere, iar pe locul doi s-a situat Internetul. Sociologii au specificat că cetățenii pe Internet deseori privesc și emisiuni televizate.
Cercetătorii au fost curioși să afle principalele posturi de televiziune de la care se informează cetățenii Republicii Moldova. Potrivit răspunsurilor, cel mai vizionat post de televiziune este PRIME (64,2%), urmat de Moldova 1 (43,5%), Jurnal TV (29,3%), Pro TV (26,2%) și Publika TV (20,9%). Sub 20 la sută s-au situat RTR Moldova (19,4%), NTV (16,8%), Canal 2 (12%), Canal 3 (9,2%), TV 7 (7,3%), TVR Moldova (2,6%), N4 (1,8%), Realitatea TV Moldova (1,8%) și Euro TV (1%).