„România ar trebui să deschidă tot atâtea școli ucrainene la ea acasă, câte școli românești sunt în Ucraina”; „Dacă vreți școli românești în Ucraina, deschideți-le pe banii României, nu a statului ucrainean”; „Ucraina a început să-și impună poziția în regiune, inclusiv prin problema învățământului” – sunt câteva dintre considerațiile expertului ucrainean Mihail Samus vociferate în fața studenților de la Chișinău.
Fără școli ale minorităților până în 2027
În incinta Universității Libere Internaționale din Moldova a avut loc un seminar condus de expertul militar, membru al Centrului Ucrainean pentru Conversie și Dezarmare, Mihail Samus. Una dintre problemele abordate de către expertul ucrainean în fața studenților de la ULIM a fost legată de noua lege a educației din Ucraina.
Potrivit lui Mihail Samus, Ucrania realizează inclusiv prin această lege un demers de impunere a voinței sale naționale pe plan intern și extern. Înainte de evenimentele tragice din ultimii ani, Ucraina era mai curând un spectator timid, decât un actor influent în regiune, spune expertul.
Școli particulare vs școli de stat
Samus mai spune că în orice colț al Ucrainei, școala de stat trebuie să fie ucraineană, asta prevede și legea. „Este logic. De ce acest fapt este neplăcut pentru unguri? Pentru că acum, în ultimii 25 de ani, s-au format regiuni în care școlile de stat din Ucraina erau doar în limba maghiară sau română. Acolo sunt doar discipline în limba maghiară de la matematică până la educație fizică. Acest lucru se întâmplă pe banii ucrainenilor. Întrebare e asta. Există oare în Ungaria sau în România școli ucrainești pe bani românești unde se predă exclusiv în limba ucraineană?”, se întreabă expertul.
Expertul accentuează că ucrainenii pun semnul egalității între școli. Este logic, potrivit expertului, dacă în România în școli se predă în limba română, în Ucraina se va preda în limba ucraineană. „Dacă e vorba despre școli particulare, acestea pot fi deschise în număr foarte mare, iar autoritățile ungare pot deschide în Ucraina câte școli ungurești vor ei, la fel ca și cele române”, spune expertul.
Principiul de paritate
Un alt argument pentru învățământul în limba ucraineană este existența unui test independent pentru cei care vor să intre la universitate în Ucraina, iar limba ucraineană este obligatorie la acest tip de testare. Totodată, ar trebui să existe un principiu de paritate, astfel ca numărul de școli să fie egal.
„În unele școli, toate disciplinele erau predate în limba română. Noi considerăm că acest lucru nu este corect. Ar fi corect ca în România, după principiul de paritate să existe tot atâtea școli ucrainene câte românești în Ucraina”, spune Samus.
Însă argumentul parității, despre care a vorbit expertul ucrainean, pare cel puțin absurd, deoarece în România locuiesc 50.900 de ucraineni (potrivit recensământului din 2011), pe când în Ucraina trăiesc 150.989 români și 258.619 moldoveni – o separare menținută artificial. În fine, nu poate fi vorba despre același număr de școli pentru minoritățile ucrainene și române în România și Ucraina, pentru că este o diferență substanțială de număr de elevi.
90 de școli unde se predă limba ucraineană
Cu toate acestea, în România funcționează suficiente școli cu predare în limba ucraineană ca să răspundă necesităților acestei minorități naționale.
„Copiii aparținând minorității ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplina limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unități școlare din localitățile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populația totală a localității respective”, a declarat ministrul Educației din România, Liviu Pop, la sfârșitul lunii septembrie.
Câte școli românești funcționează în Ucraina
MoldNova.eu a scris despre problemele școlilor cu predare în limba română din Ucraina, arătând că, de fapt, limba română este în continuu marginalizată în aceste instituții. Asta se întâmplă și fără o lege anume.
În prezent, pentru cele 86 de localități majoritar românești din regiunea Cernăuți funcționează 63 de școli cu predare în limba română și 19 școli cu predare mixtă, româno-ucraineană. Pentru cele 28 de localități majoritar românești din regiunea Odessa funcționează trei școli cu predare în limba „moldovenească” și 15 școli cu predare mixtă. În regiunea Transcarpatia există pentru cele zece localități nouă școli cu predare în limba română și două mixte.
Menționăm că, noua lege a educației prevede înlocuirea treptată a disciplinelor care sunt predate în limba română cu materii care vor fi predate în limba ucraineană. Reforma presupune înlocuirea treptată a limbii materne de predare cu limba ucraineană până în anul 2027 la toate nivelele: grădiniță, gimnaziu, liceu. Astfel, în 10 ani, în Ucraina nu vor mai rămâne școli ale minorităților etnice, limba maternă va fi predată doar în cadrul cursurilor de limbă și literatură.
Pe 25 noiembrie, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, președinții României și Ucrianei, Klaus Iohannis și Petro Poroșenko, au discutat despre noua lege a educației de la Kiev. „Am spus președintelui Poroșenko că pentru noi tema este extrem de importantă și că trebuie să găsim o soluție. Mi-a promis că va ține cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneția pentru a modifica legislația în acel sens, iar o a doua solicitare foarte fermă pe care am avut-o a fost ca modificările care privesc învățământul în limba română, în Ucraina, să fie discutate înainte de a le pune în lege, atât în format bilateral, adică cu noi, reprezentanții statului român, cât și cu reprezentanții minorității române din Ucraina. Președintele Poroșenko a acceptat ambele solicitări și, în acest sens, cred că vom avea o evoluție înspre soluționare”, a declarat Iohannis. Amintim că anterior președintele român și-a amânat vizita oficială la Kiev din cauza acestei legi.
Considerațiile expertului în cadrul seminarului ținut la ULIM ne dau hrană de gândit cu privire la atitudinile elitelor față de românii din Ucraina și alte minorități naționale.