Urgența va putea fi apelată prin Skype

Urgența va putea fi apelată prin Skype și SMS de către persoane cu deficiențe de auz și vorbire, potrivit noului Program național de dezvoltare a asistenței medicale de urgențe (2016-2020), aprobat, miercuri, 7 septembrie, de Guvernul Filip.

Proiectul prevede și completarea parcului de mașini a asistenței medicale de urgență cu autotransport dotat cu echipament modern de salvare a vieților omenești. Costul programului este estimat la aproape 2,3 miliarde de lei, bani care vor fi alocați din bugetul național și alte surse financiare, cea mai mare sumă fiind destinată pentru procurarea ambulanțelor.

Ministerul Sănătății vrea să reducă mortalitatea

Scopul Programului constă în îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale calitative de urgenţă și creșterea şanselor de supravieţuire a pacienţilor, dar și reducerea cheltuielilor. Autorii programului consideră că până în 2020, în urma aplicării prevederilor Programului, se va reduce cu 10% mortalitatea în primele 24 de ore de spitalizare.

În timpul ședinței Guvernului viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vitalie Rapcea, a propus ca în program să fie inclusă și compania de stat „Moldaeroservice” pentru acordarea serviciilor de transport aerian. Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a respins însă propunerea, menționând că acest domeniu este acoperit și finanțat în totalitate de SMURD-ul românesc. „Înțelegem că Ministerul Transporturilor încearcă să salveze o instituție de stat, dar MS vrea să acorde servicii calitative”, a spus Glavan.

Skype, în slujba luptei cu moartea

Programul Skype, ce permite efectuarea apelurilor video gratuite prin Internet, este propus ca un instrument de apelare a asistenței medicale urgențe pe tot teritoriul Republicii Moldova pentru persoanele care nu aud bine și întâmpină dificultăți de vorbire. Totodată, conform documentului, specialiștii recomandă dezvoltarea sistemului de telemedicină și utilizarea acestuia la nivel prespitalicesc și la nivel interspitalicesc.

Telemedicina înseamnă acordarea unui acces rapid la expertiza medicală prin comunicarea la distanță. Astfel, autoritățile își propun ca specialiștii cu calificare înaltă să consulte prin videoconferințe și să monitorizeze semnele de viață ale pacienților.

Specialiști puțini care nu cunosc noile tehnologii informaționale

Totodată, autorii programului susțin că operatorii din cadrul dispeceratelor de urgență sunt slab pregătiți și nu gestionează eficient solicitările de ajutor. În special, operatorii din Bălți, Cahul și Găgăuzia nu au capacități pentru a gestiona apelurile și resursele corect. Numai Staţiile de Asistenţă Medicală Urgentă Chişinău şi Nord dispun de dispecerate centralizate, care permit monitorizarea solicitărilor parvenite la numărul scurt 903 şi înregistrarea lor în baza de date pentru redistribuirea mai efectivă a echipelor de urgenţă către pacienţi şi pentru monitorizarea lor.

În document autoritățile recunosc că întârzie să implementeze și apelul unic 112. Ofițerul de presă al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Liliana Pușcașu, a menționat că operatorii din regiunile Nord și Sud deja au fost instruiți pentru a recepționa diverse tipuri de mesaje, atât cele de intervenție medicală, cât și cele ce țin de intervenția pompierilor.

Totodată, inițiatorii programului au propus reducerea numărului de dispecerate prin regionalizarea lor și integrarea acestora cu cele din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Regionalizarea dispeceratelor presupune amplasarea acestora conform regiunilor Nord, Sud, Centru și autonomia Găgăuză.

Liliana Pușcașu a spus că în Republica Moldova deja funcționează sistemul de dispecerat integrat în regiunile de Sud și Nord ale țării și urmează să fie implementat în zona de Centru. Dispeceratele integrate au fost implementate inițial în zonele de Nord și Sud pentru a simplifica procedura de recepționare a echipajului SMURD, care staționează în acele zone, a precizat aceasta.

La moment, la Centru funcționează doar serviciile 902 și 901 ca dispecerate integrate. Funcționarea dispeceratelor integrate presupune recepționarea apelurilor de urgență printr-un singur apel, dar care include trei servicii – 902 (Poliția), 903 (Ambulanța), 901 (Pompieri). „Să presupunem că e un accident de circulație. Sună la 901, raportează despre un accident. Respectiv la fața locului se deplasează echipajul de descarcerare a serviciului de situații excepționale. Concomitent iese serviciul 902, adică inspectoratul de poliție, dar și echipajul 903 care merge pentru a vedea dacă sunt victime și dacă este necesar ajutorul calificat al medicilor”, a explicat mecanismul serviciului Liliana Pușcașu.

Aceasta a spus că serviciul integrat a fost implementat pentru a reduce timpul de acordare a ajutorului. „Înainte, când se întâmpla un accident de circulație se suna la 902, venea poliția la fața locului și vedea că nu poate interveni, după care constata că e nevoie de descarcerare. Astfel, se pierdea timp pentru salvarea victimei. După care se suna la 903 ca să intervină serviciul de urgență medicală – din nou se pierdea timp. Dar câteva minute sau secunde sunt foarte importante pentru viața omului care se află în situația de urgență”, a explicat Pușcașu.

În total, se planifică deschiderea a patru dispecerate medicale centralizate dotate cu sisteme informaţionale, staţii radio şi radiotelefoane, dar și cu tehnologii de control GPS (450 de unități de monitorizare).

Reducerea ratei de solicitări neargumentate cu 15% este un alt obiectiv.

Jumătate din bugetul programului va fi cheltuit pentru procurarea ambulanțelor

Dotarea sistemului de asistență medicală urgentă cu transport nou se numără printre prioritățile programului. Astfel, se preconizează, timp de 4 ani, cumpărarea a 550 de ambulanțe, dintre care 400 de mașini sanitare de tip B și 150 din categoria C. Pentru cumpărarea acestor mașini se va cheltui mai mult de jumătate din bugetul preconizat – 1,3 miliarde de lei. Ambulanțele vor fi dotate cu sistem de radiocomunicaţii conform standardului Tetra cu dispozitive medicale necesare pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, stabilizarea şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacienţilor critici, până la transmiterea lor la spital.

Autorii documentului constată că eforturile Ministerului Sănătății depuse pe parcursul ultimilor ani, pentru dotarea cu transport sanitar, nu au atins rezultatele dorite. Majoritatea ambulanțelor utilizate la moment nu corespund standardelor europene și au un grad înalt de uzură.

„Unităţile de transport sanitar sunt dotate insuficient cu defibrilatoare, pompe de perfuzie, aparate de respiraţie artificială, aparate pentru oxigenoterapie, ceea ce creează impedimente la stabilizarea şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacienţilor în stare critică pe durata transportului medical asistat. Necorespunderea unităţilor de transport sanitar standardului recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţine neargumentat noţiunea de pacient netransportabil, fapt ce micşorează şansele de supravieţuire ale pacienţilor”, au menționat specialiștii în proiect.

Ambuteiajele și drumurile rele rețin ambulanțele

Serviciul de Asistenţă Medicală Urgentă dispune de 350 unităţi de transport sanitar, potrivit datelor din noiembrie 2015. Totodată, normativul, potrivit regulamentelor, constituie numărul de 455, fiind o componentă obligatorie în asigurarea operativităţii intervenţiilor.

De asemenea, starea proastă a drumurilor, mai ales prin sate, lipsa iluminării stradale, a scărilor, deficienţele ce ţin de numerotarea străzilor, blocurilor, dar și ambuteiajele din orașe creează impedimente majore la asigurarea eficientă a serviciilor de asistență medicală urgentă.

Autorii proiectului recomandă cooperarea serviciilor de urgență cu participarea autorităților locale, care, la rândul său, ar trebui să contribui la rezolvarea problemelor de acces către pacienți, inclusiv la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, creează impedimente majore deplasării operative a echipelor de asistenţă medicală urgentă la solicitanţi, micşorând, astfel, şansele pacienţilor de supravieţuire.

Primul ajutor medical acordat de asistenții medicali fără carte

Programele de instruire a medicilor de urgenţă nu corespund standardelor europene, mai constată specialiștii. În rezultat, medicii de urgenţă posedă abilități nesatisfăcătoare de salvare a vieților omenești, situația fiind mai bună doar în Chișinău și Bălți.

„Competenţele personalului medical cu studii medii, implicat în acordarea asistenţei medicale urgente sunt sub nivel. Programele de instruire a felcerilor şi operatorilor dispeceratelor nu corespund cerinţelor actuale de prestare a serviciilor de urgenţă”, menționează autorii programului.

În afară de aceasta, există o criză a numărului de medici calificați pentru acordarea primului ajutor, recunosc autoritățile. Asigurarea echipelor cu medici de urgenţă este de numai 47,8% din necesar. În acelaşi timp, capacităţile medicilor de urgenţă existenţi nu sunt utilizate raţional.

Specialiștii mai recomandă crearea cadrului normativ pentru instruirea paramedicilor, dar și implicarea voluntarilor în acordarea primului ajutor, inclusiv prin solicitarea asistenței din partea organizațiilor non-guvernamentale cum este Crucea Roșie.

Conform investigaţiilor epidemiologice, efectuate în anul 2015, Serviciul de Asistenţă Medicală Urgentă a deservit 985.445 de solicitări, iar rata apelurilor din localităţile rurale este mai joasă comparativ cu zona urbană. Totodată, prin intermediul Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă în anul 2015 au fost spitalizate 323.498 de persoane, ceea ce constituie 52,7% din numărul integral de pacienţi spitalizaţi cu urgenţe medico-chirurgicale.