Găgăuzii vor o autonomie mai largă, iar CNA atenționează că această dorință reprezintă un atac asupra statului Republica Moldova. Dezbaterea a două proiecte de legi la acest subiect în Parlamentul de la Chișinău a fost amânată, după ce acestea au fost incluse pe ordinea de zi în ședința în care fracțiunea liberalilor – un oponent al acestora – a anunțat că părăsește majoritatea parlamentară.

FOTO: Sandu Tarlev

Vineri, 2 iunie, Parlamentul Republicii Moldova a avut pe ordinea de zi două proiectele de legi privind autonomia găgăuză. Proiectele propuse au fost elaborate de către un grup de deputați din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în frunte cu fostul spicher de la Comrat Dmitri Constantinov. Dezbaterea proiectelor, înregistrate în Parlament încă din anul 2016, a fost suspendată din cauza faptului că atunci s-au opus liberalii. În condițiile în care Partidul Liberal a părăsit majoritatea parlamentară, documentele au fost incluse pe ordinea de zi.

Delegația găgăuză s-a prezentat degeaba în Parlament

Delegația găgăuză condusă de democratul Vladimir Cîssa s-a prezentat degeaba la ședința Parlamentului din 2 iunie, deoarece și de această dată dezbaterea celor două proiecte au fost amânate. Motivul amânării îl constituie solicitarea venită din partea Comisiei pentru administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbările climatice. Deputatul Partidului Democrat, Violeta Ivanov, care este și președintele comisiei, a declarat că pentru acest proiect de lege nu este pregătit un raport al comisiei juridice. Liberal-democratul Iurie Țap a ținut și el să precizeze că proiectele nu sunt încă pregătite pentru dezbatere.

Găgăuzii nu doresc să se supună administrației centrale, ci să aibă un statut special

Deputații care au venit cu propuneri de modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova vor ca localitățile din UTA Găgăuzia să nu mai fie împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci să aibă un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă, astfel încât să decidă de sine stătător cum să fie organizată administrativ-teritorial regiunea. Mai exact, se dorește modificarea sau completarea unor articole din Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001. De asemenea, inițiatorii proiectului își doresc aplicarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) din 23 decembrie 1994 și anume ca orice localitate din împrejurimile autonomiei să poată intra în componența acesteia în urma unui referendum. Deputatul socialist Vladimir Țurcan susține că este vorba de modificări mai mult tehnice, dar care vor contribui la sporirea încrederii între Chișinău și Comrat. (Sursa) (http://radiochisinau.md/localitatile-din-gagauzia-ar-putea-avea-un-nivel-special-de-administrare-deosebit-de-celelalte-localitati-ale-rmoldova—51287.html).

Președintele Igor Dodon susține modificările

Într-o deplasare anterioară în Găgăuzia, când autonomia a fost vizitată de premierul turc, Binali Yldirim, Igor Dodon le-a promis locuitorilor regiunii că va face tot posibilul ca aceste proiecte de lege să fie aprobate, astfel ca autoritățile de la Comrat să aibă mai multă putere. Tot atunci el a mai promis că în toate structurile din cadrul Președinției – Consiliul de Securitate, Camera Publică și Consiliul Economic – vor fi incluși reprezentanți ai Găgăuziei.

Pirkka Tapiola: Aștept adoptarea acestor legi

Problema cu privire la cele două proiecte de legi a fost menționată și pe 22 mai în cadrul reuniunii Comisiei parlamentare pentru Asociere UE-Moldova. Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat atunci că este necesar ca actuala legislație a Moldovei să se conformeze pe deplin cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și că el așteaptă cu nerăbdare adoptarea proiectelor convenite în cadrul grupului de lucru parlamentar creat pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia.

CNA: „Proiectul este în detrimentul Republicii Moldova”

Anterior, Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un aviz la aceste proiecte de legi, atenționând că documentele pregătite pentru dezbatere în Parlament „promovează interesele administrației UTA Găgăuzia, care se va bucura de un grad prea mare de autonomie”, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare „a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova”. Tot în avizul CNA se menționează că proiectul dat este în detrimentul Republicii Moldova și atentează la unitatea și idivizibilitatea statului.

Deputat găgăuz: „Ne convingem încă odată că inițiativele Găgăuziei sunt date la o parte”

Deputatul socialist găgăuz, Fedor Găgăuz, a declarat într-un interviu pentru Edinaya Găgăuzia, că această decizie demonstrează încă o dată faptul că Parlamentul întârzie în mod artificial luarea în considerare a inițiativelor Găgăuziei. „Aceste proiecte de legi sunt în Parlament deja de un an și a fost mai mult decât suficient timp ca să fie discutate posibilele lacune juridice. Insist încă din toamna lui 2016 ca aceste proiecte să fie introduse pe ordinea de zi, dar de fiecare dată aud fel de fel de scuzele”.

Pe lângă cele două proiecte de legi, mai există unul, care prevede că Parlamentul poate schimba Legea privind statutul Găgăuziei numai cu acordul Adunării Populare de la Comrat. Acest document nu a fost inclus pe agenda de lucru a ședinței din 2 iunie, dar la insistența deputaților găgăuzi, dar și a fracțiunii socialiștilor, s-a decis includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe la pachet cu celelalte două inițiative.

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*