Chilienii sunt oameni solidari cu sinistrații din urma cutremurelor, practică voluntariatul și dau dovadă de un real spirit civic. Anual organizează campanii de strângere de fonduri pentru a susține copiii cu nevoi speciale, construiesc spitale și cumpără dispozitive medicale. Astfel caracterizează Chile Larisa Culeac, o moldoveancă stabilită la celălalt capăt al lumii, în America Latină.
Batalioanele de pompieri lucrează voluntar și primesc susținere financiară din partea populației. Pompierii salvează vieți de bunăvoie, fiind organizați în asociații obștești; aceștia acumulează resurse financiare de la oameni pentru a procura tot ce e necesar, dar nu primesc salariu. Larisa Culeac este o moldoveancă stabilită în orașul Santiago din Chile, care ne-a vorbit despre această țară de pe continentul sud-american.
Născută în satul Speia, raionul Anenii Noi, Larisa Culeac se află în Chile din anul 2010, unde a făcut un program de master MBA în gestionarea afacerilor și antreprenoriat, iar din anul 2012 lucrează Manager în dezvoltarea afacerilor și comerțului de metale non-feroase într-o companie multinațională coreeană. A ajuns în America de Sud după ce s-a căsătorit cu un bărbat originar din Peru și naționalizat în Chile.
Moldoveni pe tărâm latino-american
Larisa nu este singura reprezentantă a Moldovei în Chile. Diaspora moldovenească din Santiago de Chile numără cinci persoane, care au venit aici din motive profesionale și personale. „Suntem 5 persoane care ne cunoaștem și schimbăm câte o vorbă, iar asta ne face să zâmbim că nu suntem chiar singuri. Toți muncim – unii au fost trimiși de UNDP în misiune internațională, cineva are un contract de muncă din SUA, iar alta e căsătorită cu un localnic și lucrează stewardesă în compania aeriană LAN Chile”, spune Culeac despre moldovenii care s-au stabilit la capătul lumii. Aceasta menționează că compatrioții noștri sunt favorabili pieței locale, deoarece învață repede și se adaptează ușor. În timp ce chilienii sunt nepunctuali și mereu vin cu scuze pentru orice și la orice pas.
Referitor la cât se câștigă în Chile, moldoveanca noastră îmi spune că un angajat poate câștiga de la 380 dolari până la 10.000 de dolari sau chiar mai mult, în funcție de ce face și unde muncește. „Salariul unui profesor de bază e similar cu al unei servitoare de casă full-time. Deseori banii nu ajung pentru a plăti chiria care începe de la 400-500 dolari/lunar. O consultație la medic într-o clinică privată costă 50 de dolari. Un litru de benzină este aproximativ 1,20 USD. E destul de scump nivelul de trai”, afirmă femeia, care citește zilnic despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Aceasta se arată îngrijorată de situația din țară, iar deocamdată rămâne în străinătate.
Își doresc ploaie
Chile este considerată la nivel regional și continental stabilă și dezvoltată, cu capacitate de gestiune economică avansată. Este împărțită în 15 regiuni care se extind de la deșertul cel mai arid din lume până la Antarctica, cu o climă sau chiar microclimă specifică fiecărei regiuni. Santiago este situat în centrul țării la distanță de două ore până la Oceanul Pacific și o oră până la muntii Anzi. Larisa Culeac a ținut să sublinieze că orașul Santiago este poluat din cauza localizării acestuia într-o vale la bariera munților Anzi. Munții înalți nu permit trecerea curenților de aer și a ploilor, iar asta provoacă în sezonul de iarnă, iunie-august, o poluare excesivă. Pe lângă localizarea geografică a orașului, la poluare mai contribuie transportul și fumul din încălzirea cu lemne și cărbuni. Toți moldovenii și localnicii tânjesc după ploaie, spune basarabeanca.
Un lucru curios este divizarea orașului Santiago, care are 6 milioane de locuitori, în comune divizate social și economic. „Comuna unde locuiești practic dă de înțeles cât de bun ești și cine ești. Numele de familie și culoarea ochilor la fel. E destul de marcată această tendință și lasă de dorit pentru toți cei care vin din afară, dar nu e imposibil de adaptat”, susține Larisa Culeac care este mândră de țara natală și le vorbește străinilor despre Moldova.
Gutuie cu sare
Conaționalii noștri duc dorul bucatelor tradiționale moldovenești. Cei din diasporă se întâlnesc cu anumite ocazii și prepară mămăligă și alte bunătăți de acasă. „Aici sunt multe fructe și legume proaspete anul împrejur, ceea ce îmi place mult. Prepar după rețetele moldovenești și adaptez produsele locale la mâncarea noastră. Nu am primit mofturi până acum, doar aprecieri. Dar trebuie să menționez că localnicii sunt destul de sceptici și puțini mănâncă bucate noi. Nu le place dacă nu cunosc ce conține, cum e pregătit și se uită cu neîncredere. Dacă ei mănâncă într-un mod atunci nimeni nu are dreptul să le schimbe acest obicei. Un exemplu uimitor pentru mine este gutuia cu sare – o taie felii, presoară sare și o mănânca. Am întrebat de ce? Nimeni nu–mi poate explica. Îmi răspund: „așa se mănâncă la noi”. Au varietatea lor de bucate și ingrediente, pe care nu le utilizez mereu, am o părere critică la acest capitol. E de scris o carte”, povestește Larisa despre cât de conservatori sunt chilienii, o altă caracteristică specifică lor.
Tot la capitolul gastronomie locală, Larisa spune că persoanele de acolo sunt mari consumatori de cartofi prăjiți și carne, nu prea consumă legume și fructe, motiv pentru care se observă o tendință de obezitate. „Din bucatele tipice menționez plăcinta umplută cu carne, ou, măsline și ceapă, care nu-mi place. Am adaptat plăcinta moldovenească cu brânză. Alt tip de mâncare e Charquican – bostan, cartofi, porumb, păstări verzi și mazăre, toate fierte în zeama de carne de vită. Pastel de choclo – carne de pui, ouă, măsline și porumb”, ne spune Culeac câteva rețete chiliene care pot fi încercate și în Moldova.
Cultura e pentru cei bogați
Când vine vorba de cultură și timp liber, societatea de acolo e împățită în două categorii. Cei mai bogați, cu o educație aleasă, merg la teatru, operă sau balet, deoarece biletele costă mult. „Împreună cu soțul avem un buget cultural pe an, unde e inclus mersul la operă sau balet. Cinematograful e mai accesibil și masiv frecventat de oameni. Lectura la chilieni e o problemă – citesc foarte puțin, cărțile sunt scumpe, deoarece au aplicate impozite”, mărturisește tănăra.
Latino-americanii sunt cunoscuți pentru spritul liber și obiceiul de a face din orice zi o sărbătoare, iar asta ne-o confirmă și eroina noastră. Aceștia, la fel ca majoritatea moldovenilor, fac grătare în aer liber, merg în ospeție la prieteni și familie sau vizitează centrele comerciale din oraș. „După cum îți menționasem, au o divizare social-economică pronunțată aici. Cei care provin din familii mai înstărite au acces la alt nivel de cultură și educație în toate aspectele, își permit să meargă în vacanță de două ori pe an. Cei cu o situație mai modestă merg la plaja locală sau în sudul țării”, ne destăinuie Larisa despre cum se odihnesc chilienii.
Femeile din Chile se îmbracă diferit față de moldovence. Acestea combină haine colorate și nu pun accent pe imagine. Bărbații sunt complexați, au carență de personalitate și caracter. „Unii bărbați mai sunt foarte depedenți de mame, se numesc Mamoni, adica fac tot ceea ce le zice mama lor. Ajung și la 50 de ani și tot ascultă de mamele lor. Eu îmbrac ce mi se potrivește, așa ca în Moldova. Am suferit la început, deoarece nu-mi găseam haine pe plac și pe măsura mea. Aici constituția corporală a femeilor e diferită”, precizează Larisa Culeac.
Oamenilor de acolo le place să interacționeze cu străinii, mai ales cei care nu au posibilitate de a călători și a cunoaște lumea. Aceștia chiar leagă prietenii cu străinii dacă găsesc interese comune.
