Alegerea directă a președintelui – un drept care a șocat

Pe 30 octombrie 2016 moldovenii își vor alege prin vot direct președintele țării pentru prima dată după 20 de ani. Decizia Curții Constituționale din 4 martie a surprins opinia publică din Republica Moldova și a schimbat agendele politice ale partidelor de la Chișinău.

Judecătorii de la Curtea Constituțională au declarat ilegale modificările votate de Parlamentul din 2000 la Legea Supremă și, totodată, au anulat Legea cu privire la alegerea președintelui Republicii Moldova.

Totul a pornit de la sesizarea depusă încă pe 12 noiembrie 2015 de către 18 deputați ai fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova – Valeriu Ghileţchi, Tudor Deliu, Liliana Palihovici, Angel Agache, Maria Ciobanu, Vladimir Hotineanu, Chiril Lucinschi, Grigore Cobzac, Vadim Pistrinciuc, Iurie Ţap, Ion Balan, Nae-Simion Pleşca, Ştefan Creangă, Octavian Grama, Gheorghe Mocanu, Mihaela Spatari, Aliona Goţa și Victor Roşca (Astăzi, opt din aceștia sunt excluși din fracțiune – n.a.) – care au solicitat verificarea constituționalității unor prevederi din Legea adoptată în anul 2000 privind modificarea Constituției.

Anul 2000: Deputații au fentat Curtea Constituțională

Precizăm că în anul în care deputații au decis schimbarea sistemului politic din țară în unul parlamentar, aceștia au trecut pe la Curtea Constituțională ca să obțină avizul asupra unui proiect de lege de modificare a Constituției. Documentul prevedea ca șeful statului să fie ales „cu majoritatea deputaților aleși” (adică 51 de voturi) și nu se referea la „alegerea în turul al doilea” sau la „alegerea repetată a președintelui”. Totodată, proiectul de lege avizat de judecători nu prevedea interdicția conform căreia Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni de mandat a președintelui țării.

După votul din Parlament, condus atunci de Dumitru Diacov, conținutul Constituției Republicii Moldova a fost însă altul. Astfel, președintele țării trebuia ales de 61 de deputați; exista posibilitatea organizării turului al doilea de scrutin sau al alegerilor repetate; precum și a fost introdusă excepția prin care se interzicea dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni de mandat al șefului statului.

Astfel, modificările au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite de Constituţie. Prin urmare, în ceea ce privește conținutul lor, proiectele de lege avizat iniţial și adoptat ulterior sunt diferite în mod esențial, au constatat magistrații pe 4 martie 2016.

În acest context, Curtea Constituțională a subliniat că orice modificare care se face la Constituție trebuie să aibă avizul Înaltei Curți, iar Parlamentul poate modifica proiectul de lege avizat doar dacă intervențiile nu afectează în mod esențial conținutul documentului. „Chiar dacă nesocotirea limitelor stabilite revizuirii constituţionale ar fi confirmată prin votul Parlamentului, un asemenea vot nu poate acoperi frauda la Constituţie”.

15 ani de tăcere

Valeriu Ghilețchi, unul din autorii sesizării depuse la Curtea Constituțională, a fost deputat în anul 2000. Acesta nu a votat însă pentru modificarea Constituției, dar nici nu a contestat atunci decizia colegilor săi deputați. A făcut-o după 15 ani împreună cu colegii săi din PLDM, când subiectul privind alegerea directă a șefului statului a căpătat o amploare în contextul protestelor din ultima jumătate de an din centrul Chișinăului.

„Analizând procedura de vot de acum 15 ani, s-au admis încălcări. […] S-a încălcat un principiu fundamental. Controlul prealabil de revizuire a modificării Constituției. S-au inclus amendamente care nu au fost avizate de Curtea Constituțională. Considerăm acest lucru inadmisibil”, a declarat Valeriu Ghilețchi în noiembrie 2015.

Valeriu Ghilețchi, după decizia Curții Constituționale din 4 martie, emisiunea „În Profunzime”:
„Am știut [în anul 2000] că s-a făcut o modificare care nu era binevenită. Dacă era sau nu era constituțional la acel moment, e mai greu să mă pronunț, pentru că era totuși anul 2000, nu era o jurisprudență a Curții așa de avansată cum avem astăzi. Dar trebuie să recunosc că nu pot să-mi asum prea mulți lauri datorită faptului că nu am votat acea modificare […] pentru că eu nu am fost în Parlament când s-a votat. Ulterior, am întrebat de ce s-a făcut lucrul acesta. Uitându-mă înapoi, eu recunosc că atunci n-am înțeles exact că a fost o fraudă constituțională. Dar, în timp, studiind această problemă, am ajuns la această concluzie și am susținut această sesizare […]”

Primele reacții ale deputaților: „Ne-a surprins”

Surprinși, dar conformați – astfel s-au arătat deputații după ce au aflat decizia magistraților. „Decizia Curţii Constituţionale ne-a surprins, dar nu o vom comenta. Aşteptăm textul deciziei pentru a vedea ce trebuie să facă Parlamentul, pentru a duce până la capăt decizia Curţii Constituţionale. Este complicat să schimbi regulile jocului în timpul jocului. Vom revizui legislaţia subsidiară şi vom executa întocmai decizia Curţii. Este surprinzător ce s-a întâmplat astăzi (4 martie 2016 – n.r.), dar este îmbucurător, deoarece puterea trebuie să fie în mâinile cetăţenilor. Este o decizie bună, deoarece astfel se vor evita tot felul de speculaţii. Acum, cetăţenii au şansa de a alege direct preşedintele Republicii Moldova”, a comentat președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu.

Liberal-democrații, ca autori ai sesizării, au salutat decizia: „Cei peste aproape 90% din cetățenii Republicii Moldova, care prin diferite sondaje au dorit ca președintele țării să fie ales prin mod direct, vor putea să-și realizeze această dorință”, a declarat deputatul Tudor Deliu.

O decizie istorică și periculoasă, un șoc și o teamă

Imediat după pronunțarea deciziei CC, deputatul liberal Ștefan Vlas a calificat-o ca fiind una „bună, dar puțin periculoasă”. „Când electoratul practic este puțin stabil și poți să-l manipulezi și poți să-l cumperi, nu știu cât de adecvată este această lege, dar sperăm că până la urmă se va reuși și se va alege un candidat destoinic de către popor”, a mai spus Vlas.

Democratul Sergiu Sârbu a spus că hotărârea CC „este una istorică, una de o importanță deosebită și un precedent unic”. Iar primul calificativ dat de liderul socialiștilor, Igor Dodon, a fost „șoc”. Tot el a menționat că de pe 4 martie 2016 începe restabilirea democrației în Republica Moldova. „93% din populația țării dorește alegerea directă a președintelui […] Este un pas bun și înainte pentru restabilirea democrației în Republica Moldova. Este un rezultat al presiunii societății, al protestelor care au avut loc”, a spus Dodon.

Deputatul neafiliat Iurie Leancă a salutat decizia, dar a spus că rămâne cu „un ușor sentiment că în ultimii 16 ani am trăit cu grave probleme juridice”. Iar comunistul reformat Artur Reșetnicov a considerat că hotărârea Curții Constituționale este „înțeleaptă, bună și care a dat speranță cetățenilor”, dar a ironizat-o: „Din punct de vedere politic, Curtea Constituțională a finalizat cu succes operațiunea „Șoc i trepet” (trad. din rusă – Șoc și teamă)”.

Hotărârea magistraților a fost criticată de comuniști. În cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, Vladimir Voronin a lansat critici dure în adresa Curţii Constituţionale. „Dacă poporul a dorit acest lucru, atunci modificările puteau fi făcute în Parlament, nu de către patru judecători, care şi-au permis să umble la Constituţie. Doar Parlamentul este în drept să modifice Constituţia”, a subliniat liderul comuniștilor. Acesta a mai spus că alegerea preşedintelui prin vot direct ar putea aprofunda criza politică.

Juriștii, contrariați de hotărârea CC

Cunoscuta vorbă „Unde sunt doi juriști, acolo există trei păreri” a rămas valabilă și în acest caz. Unii experți constituționali au dat din umeri la pronunțarea hotărârii CC, iar alții au considerat-o bună.

„Nu înțeleg ce a făcut Curtea. Partea rezolutivă nu-mi permite să afirm că noul președinte va fi ales de către întreg poporul. Dacă aceasta a hotărât Curtea Constituțională și s-a întors la situația care era până în 2000, atunci după 23 martie când expiră mandatul președintelui Republicii Moldova ales de către parlament, noul președinte va fi ales de către întreg poporul, prin alegeri universale, directe, secrete și liber exprimate”, a declarat la Radio Europa Liberă fostul președinte al Curții Victor Pușcaș. Iar juristul Alexandru Arsene a spus că magistrații nu avut niciun drept ca să modifice Legea Supremă: „Este un abuz de drept din partea Curții Constituționale pentru că articolul 134, alineatul 2 din Constituție spune că, Curtea Constituțională este independentă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției. Or, Constituția nu-i deleagă nici un drept Curții Constituționale de a modifica Constituția, de a anula articole”.

Reacțiile ulterioare ale deputaților: PSRM și PCRM vor opinia Comisiei de la Veneția

După o săptămână de la emiterea hotărârii CC, au început să apară și alte opinii. Socialiștii și comuniștii au schimbat puțin retorica vizavi de acest subiect. Astfel, pe 14 martie, fracțiunea PSRM face un demers pe numele spicherului Andrian Candu în care îi solicită să ceară opinia Comisiei de la Veneția despre hotărârea din 4 martie. Iar în cadrul ședinței Parlamentului din 18 martie, același lucru l-a cerut și liderul PCRM, Vladimir Voronin. Tot în ședință Candu a răspuns că Comisia de la Veneţia nu are competenţa de a examina legalitatea hotărîrilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.

Consecințele pozitive și negative, în viziunea liberalilor

La rândul său, vicepreședintele Partidului Liberal Veaceslav Untilă scrie într-un articol pentru Timpul despre posibilele „consecințe pozitive, cât și negative” pe care le va avea decizia Curții. „La capitolul pozitiv, se poate de menționat faptul că decizia Curții Constituționale elimină în mare măsură posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate, lucru extrem de important în situația în care se află acum Republica Moldova […]”, menționează Untilă. Acesta face referire și la situația regională, precizând că „eventualele alegeri anticipate ar fi putut fi folosite de Rusia atât pentru destabilizarea situației din Moldova, cât și pentru preluarea controlului asupra factorilor de decizie de la Chișinău. Decizia Curții Constituționale înlătură aceste riscuri și dă Moldovei acel răgaz de care avea neapărat nevoie pentru a se regrupa și pentru a face noi pași pe calea integrării europene”.

„Din alt punct de vedere, e de presupus că decizia CC ar putea genera tensiuni atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Când vorbesc de termen scurt, mă refer, în primul rând, la campania electorală care ne așteaptă. Lupta pentru funcția de președinte va fi extrem de dură și, cel mai probabil, vom avea din nou de a face cu ingerințe și presiuni enorme exercitate de Moscova”, mai punctează vicepreședintele liberalilor.

Presa internațională, despre decizia CC

Subiectul revenirii la alegerea directă a președintelui țării a fost mediatizat intens și în presa străină. Postul de televiziune rus Mir24 a calificat evenimentul ca fiind „surpriza săptămânii”. „Decizia poate să schimbe în mod serios climatul politic din țară”, a mai transmis sursa, care îl mai citează pe politologul Anatol Țăranu: „Eu cred că dacă președintele va fi ales prin vot direct, șansele opoziției și a partidelor de dreapta se egalează într-o oarecare măsură”.

Jurnaliștii ucraineni de la agenția UNIAN au scris că judecătorii de la CC „au reîntors poporului dreptul de a alege președintele” și îl citează pe deputatul Valeriu Ghilețchi care precizează că hotărârea nu se răsfrânge asupra mandatului actualului Parlament sau al actualului președinte.

Agenția Sputnik prezintă opinia fostului deputat creștin-democrat Iurie Roșca, potrivit căruia alegerea directă a șefului statului va duce la colapsul puterii. „Conform lui Roșca, pasul pe care l-a făcut CC nu este doar controversat din punct de vedere legal, dar contravine și bunului simț. Acesta mai crede că subiectul privind alegerea șefului statului nu este unul prioritar, iar scrutinul direct va duce la haosul din anii 90”, scrie Sputnik.

O altă agenție rusă Regnum ironizează decizia CC, într-un articol întitulat „Odată, Curtea Constituțională va decide trecerea Moldovei sub jurisdicția României”, plasat la categoria „Știri” și semnat de deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Ivan Burgudji. „Mă surprinde aroganța sinceră, dacă nu cinică și anticonstituțională, a acțiunilor magistraților Curții Constituționale din Republica Moldova”, a scris Burgudji.

„Președintelui Moldovei i s-a eliberat buletin (de boală)”, a scris și publicația rusă Kommersant. Publicația amintește că alegerea directă a președintelui „a fost una din principalele cerințe ale protestatarilor opoziției moldovenești”. În articol mai este citată opinia fostului deputat comunist Mark Tkaciuk: „… Această Curte de buzunar poate să facă orice. Teoretic, aceasta poate chiar anula independența Republicii Moldova și să declare unirea Basarabiei cu România […]”.

Și agenția Reuters scrie că decizia de a modifica Legea Supremă este „o concesie făcută protestatarilor care au manifestat luni de zile împotriva elitei politice”.

Pe 18 martie, Parlamentul a creat o comisie specială care să elaboreze în decurs de 30 de zile modificări la Codul Electoral. Decizia este o consecinţă a hotărârii Curţii Constituţionale din 4 martie. Din comisia pentru modificarea Codului Electoral nu vor face parte reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor şi grupurilor parlamentare. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a solicitat ca decizia Curţii să fie ignorată de Parlament, iar socialiştii au cerut ca organizaţiile internaţionale să verifice mai întâi legalitatea deciziei judecătorilor.