Încă o inițiativă populistă a lui Dodon. „Studierea istoriei Moldovei este o aberație”

Solicitarea președintelui Igor Dodon către Guvernul Republicii Moldova privind substituirea studierii trecutului din manualele „Istoria Moldovei” în loc de „Istoria Românilor ” nu poate avea sorți de izbândă, deoarece nu este în competența lui să ceară astfel de schimbări. Istoricii și profesorii consideră inițiativa lui o aberație și un joc politic în scopul dezmembrării maselor.

Șeful statului Igor Dodon a transmis joi, 16 martie, o scrisoare premierului Pavel Filip în care cere introducerea în curriculum școlar a disciplinei „Istoria Moldovei” care ar înlocui „Istoria Românilor” studiată în prezent. În opinia directorului Liceului Academiei de Științe (LAȘM) a Moldovei, Iurie Cristea, disciplina „Istoria Românilor” include o arie de timp mult mai largă și acoperă o dimensiune mult mai profundă pentru a fi studiată decât scurta „Istorie a Moldovei”.  „Cred că prin încercarea de a introduce această materie noi îngustăm un areal de profunzime, de cercetare și de studiu care este mult mai îngust decât ceea ce ar însemna „Istoria Românilor”, o istorie a spațiului românesc”, a explicat directorul liceului.

În același timp, Iurie Cristea  crede că Istoria Românilor este o denumire bună, dar, mai degrabă, ar opta pentru o altă denumire, mai exact „Istoria Spațiului Românesc” și atunci ar fi mai clar că disciplina se referă la teritoriul unde s-a format națiunea română. „Cum putem studia istoria Moldovei fără a studia istoria Transilvaniei și a celorlalte Principate Românești. Noi n-ar trebui restrângem acest segment și îmi pare că ar fi o îngustare a spațiului de studiu”, a mai adăugat Cristea.

Acesta a subliniat faptul că Moldova este o parte a spațiului românesc și anume în acest context trebuie să se regăsească și istoria Moldovei ca parte componentă, nu ca parte izolată.

 „Denumirea disciplinei ar trebui să fie una imparțială – Istoria”

Potrivit directorului–adjunct al aceluiași liceu, Pavel Cerbușca, toate denumirile de obiecte și toate schimbările în curriculum trebuie să le facă specialiștii și nu politicienii. „Eu sunt membrul comisiei care a luat decizia cu privire la denumirea obiectului  și noi am optat ca să fie o denumire mai imparțială așa cum e și în toate țările – „Istoria”, conchide acesta.

Totodată, el a mai adăugat că disciplina Istoria Românilor și Universală ar trebui  să fie  ca în România: păstrăm aceeași denumire, dar să fie  numai un examen  pentru acest curs fiindcă e foarte voluminos materialul din ambele istorii, înainte fiind două examene, acum rămânând unul, iar copii au prea mult de învățat.

Istoria românilor nu începe din momentul când a fost ales Dodon

Boris Volosatîi, directorul Liceului Teoretic Gheorge Asachi, consideră, de asemenea, că de problema respectivă ar trebui să se ocupe instituțiile  responsabile de curriculum școlar,  manuale și studii.  În acest context, directorul a menționat că opinia lui, dar și cea a cadrelor didactice, inclusiv și a profesorilor de istorie este una unanimă – trebuie studiată „Istoria Românilor”. „Pentru Republica Moldova subiectul este foarte sensibil și nu trebuie atins pentru că el va bulversa societatea civilă, va aduce nemulțumiri în masă și nu cred ca aceasta trebuie să vrea un președinte de stat”, a adăugat Volosatîi.

Pe lângă toate acestea, Boris Volosatîi a menționat că avem o situație specifică,  explicând că istoria românilor nu începe din perioada alegerii lui Dodon ca președinte, dar vorbim aici despre analele istoriei care au stat la baza civilizației de astăzi și ar fi de fapt un păcat, un regres  în detrimentul cunoașterii noastre și a perspectivelor acestei națiuni. „Nu poate fi vorba despre revenirea acelui manual  care este ne prezintă o istorie inventată”, a declarat directorul liceului „Gheorghe Asachi”.

Problema istoriei nu ține de competența președintelui

În același timp, profesorul  de limbă și literatură română în cadrul liceului Bogdan Petriceicu Hajdeu din Bălți, Dumitru Babin, consideră că președintele statului trebuie să se ocupe de asigurarea unei democrații viabile în stat și să nu se implice în problemele care nu țin  de competența lui pentru că problema limbii și a istoriei este una a academicienilor și ei și-au exprimat limpede opinia în acest domeniu. „Președintele în momentul de față se ocupă în mod special de dezmembrarea societății prin abordarea schimbării prin introducerea manualelor „Istoria Moldovei” în loc de „Istoria Românilor”. Potrivit profesorului, problema istoriei este prerogativa savanților și cea a Ministerului Educației. „Când se propun lucruri de acest fel ar trebui să se ia în calcul și opinia specialiștilor, în mod special a profesorilor de istorie”, a subliniat Dumitru Babin.

---

Citiți și: Jumătățile de adevăr din propunerile lui Dodon de modificare a Constituției Republicii Moldova

---

„Sperăm să învățăm discipolii noștri o istorie adevărată”

Și Capcelea Olesea, profesoară de istorie în cadrul Liceului  Teoretic Bogdan Petriceicu Hajdeu din Bălți, susține părerile colegilor. Ea a argumentat că prin faptul că istoria Moldovei începe în societatea medievală, iar noi greșim amarnic când spunem Istoria Moldovei pentru că Țara Moldovei s-a format pe teritoriul românesc și ca atare suntem români. „Eu sunt contra introducerii în  școli a „Istoriei Moldovei” pe care o propune Igor Dodon și manualele ar putea fi de fapt  niște aberații privind trecutul istoric care sunt falsificate. Noi contăm pe faptul că vom putea învăța discipolii noștri o istorie adevărată, nu o istorie scrisă la comanda cuiva”, a completat profesoara de istorie.

Științific, nu putem rupe studierea unui teritoriu din context”

O profesoară de istorie  din cadrul liceului teoretic „Dante Alighieri” care categoric a refuzat să ne dezvăluie identitatea a dat de înțeles  că este contra înlocuirii Istoriei Românilor prin Istoria Moldovei, menționând  că își dă seama de volumul de lucru pentru a transforma curriculum, manualul si tot ceea ce ține de materialul didactic, adăugând că din punct de vedere științific noi nu putem rupe studierea unui teritoriu din contextul întregii Europe. „Dodon ar fi bine să învețe o istorie mai amplă a Europei pentru a-și da seama de transformările care trebuie să fie făcute”, a declarat profesoara anonimă.

Inițiativa lui Dodon este o aberație

Istoricul Virgil Pîslariuc consideră că inițiativa lui Dodon este o aberație pentru că el își depășește atribuțiile și nu este vorba decât despre un joc politic. „Președintele vrea să contribuie la creșterea capitalul partidului socialiștilor care merge pe schimbarea unor cursuri, dar mai bine ar veni cu metode de îmbunătățire a predării istoriei în școli”, explică istoricul.

Virgil Pâslariuc a amintit și de faptul că tentative de schimbare a disciplinei „Istoria Românilor”  s-au făcut și pe timpul lui Voronin. „În fond, eu cred că mediul academic ar trebui să ignore această inițiativă care este o încercare de a tulbura apele și atât”, conchide istoricul.

„Electoratul lui Dodon trebuie hrănit cu ceva”

„Nu trebuie să reacționăm în nici un fel la astfel de inițiative pentru că  problema istoriei a fost discutată și dezbătută  de 26 de ani încoace și istoricii și-au expus punctul de vedere de nenumărate ori în perioada guvernelor anterioare”, consideră doctorul în istorie Liliana Rotaru.

Ea a accentuat faptul că problema s-a repus de atâtea ori și în momentul de față nu este decât o manevră a „tovarășului Dodon” care nu are suficiente atribuții pentru a acționa în alte domenii ale politicului și încearcă să acționeze prin manipularea opiniei publice și a maselor, distrăgând oamenii de  la problemele stringente cu care ne confruntăm. Pentru Liliana Rotaru abordarea problemei istoriei și a curriculumului pare una dubioasă pentru că atunci când a fost necesară implicarea, socialiștii nu au reacționat, au tăcut și au așteptat momentul oportun pentru anumite mișcări politice. „A terminat domnul Dodon de implementat programul lui electoral și a rămas „Istoria Românilor”?” se întreabă retoric Liliana Rotaru.

Ea a adăugat că promisiunile lui Dodon au rămas la nivel de declarații și el este incapabil, inapt și impotent să facă altceva decât promisiuni, iar „electoratul care l-a ales trebuie să-l hrănească cu ceva”.

Tot în context, Liliana Rotaru a subliniat că problema limbii și a istoriei au fost deja soluționate și nu mai trebuie să revenim dat fiind faptul că avem și verdictul oamenilor de știință care este unul evident: trebuie să studiem „Istoria Românilor”.

Menționăm șeful statului a venit și cu alte inițiative, cum ar fi anularea legii prin care cetățenii trebuie să plătească pentru „furtul miliardului”, organizarea referendumurilor privind schimbarea Constituției sau arborarea drapelului CSI alături de cel al UE, propuneri calificate drept populiste de analiști deoarece nu sunt prevăzute în competențele acestuia.