Rusia își dorește normalizarea relațiilor cu Republica Moldova și Ucraina. Cum va fi afectată Transnistria

Politica Rusiei față de Republica Moldova s-a schimbat considerabil în ultimele luni. Rușii sunt foarte motivați să restabilească un climat pozitiv și în relațiile cu Uniunea Europeană și să amelioreze situația economică actuală din Transnistria. Aceste schimbări în politica sa externă au fost primite cu multă neîncredere, notează Andrei Deviatkov, specialist rus în Relații Internaționale.

În primul rând, e de menționat faptul că pe 7 iunie premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, și au discutat despre „necesitatea continuării dialogului politic și reînnoirea relațiilor economice” între cele două țări. În plus, s-a convenit ca la începutul lunii iulie viceprim-ministrul Rusiei, Dmitri Rogozin, să viziteze Chișinăul pentru a elabora o „foaie de parcurs” în vederea anulării embargo-ului comercial stabilit de ruși împotriva produselor moldovenești. Așadar, Guvernul moldovean se arată dispus să readucă pe piața din Rusia producătorii autohtoni, după 2 ani de absență, notează Andrei Deviatkov într-o analiză publicată de Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean. Vom prezenta mai jos principalele teze din analiză.

Negocieri reluate

În al doilea rând, Rusia a prezentat un document neoficial părților implicate în conflictul transnistrean, care conțineau idei despre cum să deblocheze procesul de negocieri în cadrul formatului „5+2”, care au rămas înghețate din anul 2012. Acest document a devenit, practic, baza discuțiilor care au avut loc la Berlin, în perioada 2-3 iunie. Părțile au adoptat un plan de acțiuni pentru negocierile ulterioare care cuprind diverse sfere – transport, ecologie, recunoașterea documentelor emise de către organele de stat transnistrene și alte aspecte.

Europenii sprijină Guvernul Filip

Aceste schimbări au fost determinate de mai mulți factori. Mai întâi de toate ar trebui să ne uităm la dinamica pe care o înregistrează politica moldovenească. Guvernul lui Pavel Filip a reușit să rămână la putere în ciuda stăruinței forțelor de opoziție de a-l da jos. Vlad Plahotniuc, care se presupune a fi personajul-cheie din spatele cortinei, s-a întâlnit deja cu reprezentanți ai unor puteri externe importante. A efectuat o vizită la Washington în cadrul căreia a discutat cu secretarul adjunct pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, Victoria Nuland și la București, unde s-a întâlnit cu social-democratul, Victor Ponta. De altfel, mulți politicieni influenți precum Angela Merkel și Jose Manuel Barroso, și-au exprimat, de asemenea, sprijinul față de Guvernul Filip învestit în ianuarie 2016.

În cursa pentru Republica Moldova

S-ar părea că a început o competiție pentru câștigarea loialității externe a Republicii Moldova și toate puterile interesate de acest teritoriu au intrat în cursă. Deocamdată, nu este clar ce orientare geopolitică va adopta Guvernul de la Chișinău. Puterile occidentale propun Moldovei sprijinul lor, dar, în același timp, ei cer reforme importante și vizibile. Se poate crede că aceste solicitări de reforme radicale ale europenilor pot duce la un blocaj în relațiile moldo-occidentale. În consecință, guvernarea pare să se încline spre o politică externă multi-vectorială, așa cum a fost în timpul președinției comunistului Vladimir Voronin în 2001-2008. Moscova vede în această tendință a Moldovei o oportunitate și propune ridicarea embargoului comercial stabilit în anul 2014. În plus, orice progres în soluționarea conflictului transnistrean poate fi folosit de guvernul Moldovei ca un argument pozitiv în avansarea relațiilor cu Uniunea Europeană, care ar prefera să vadă țara reintegrată înainte de a discuta despre integrare.

Rusia vrea să reia dialogul cu Ucraina

Rușii și-au schimbat atitudinea luând în considerație și punerea în aplicare a Acordului de la Minsk. Rusia, SUA și UE lucrează în prezent intensiv la un acord de pace și negociază pentru a găsi soluția tensiunilor din ultima perioadă. Federația Rusă pare să fie interesată de reluarea dialogului în privința securității cu Occidentul și cu Ucraina, în mod special. Moscova încearcă să restabilească încrederea partenerilor săi și să afișeze o contribuție pozitivă la securitatea regională. Nu trebuie uitată criza economică și monetară actuală din Transnistria, care provoacă Rusia să se transforme în principalul donator pentru Tiraspol. De altfel, Rusia este extrem de interesată de obținerea unor condiții economice favorabile în Transnistria, care însă are de suferit mult, în special din cauza restricțiilor fiscale impuse de Moldova și Ucraina. Amintim că moldNova a publicat un reportaj amplu despre criza valutară din Transnistria.

Moscova nu este credibilă

Așadar, Rusia este foarte motivată să restabilească un climat pozitiv în relațiile sale cu Republica Moldova, Germania și Uniunea Europeană și să amelioreze situația economică actuală din Transnistria. În mod logic, aceste schimbări în politica externă rusească au fost primite cu multă neîncredere. Rusia este acuzată de unii analiști că ar impune Moldova să semneze niște acorduri care ar conduce la recunoașterea de facto a Transnistriei. Cu toate acestea, astfel de idei nu argumentează de ce Rusia are nevoie de o astfel de recunoaștere în acest moment.

Summitul de la Varșovia

În concluzie, orice progres în rezolvarea problemei transnistrene ar contribui substanțial la consolidarea încrederii, nu numai la Nistru, ci și în politica est-europeană. Trebuie precizat faptul că soluționarea conflictului transnistrean depinde de rezolvarea crizei din Ucraina și de evoluția relațiilor dintre Rusia și NATO. Acestea din urmă s-au deteriorat drastic după ce ambele părți și-au intensificat activitatea militară de-a lungul frontierelor comune. Cel mai probabil situația se va calma după summitul NATO de la Varșovia în cadrul căruia este planificată o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. La moment, intențiile Rusiei, Europei de Est și Occidentului de a reduce starea de încordare sunt similare. Rămâne de văzut în următoarele săptămâni dacă va învinge diplomația sau militarismul.