Încălzirea pe bază de biomasă a devenit o alternativă de viitor în Republica Moldova. În ultimii 7 ani, multe şcoli şi grădiniţe din ţara noastră au renunţat la energia termică pe bază de cărbune, gaze şi lemne în favoarea energiei verzi care se obţine din paie, rumeguş de lemne şi alte deşeuri naturale. Instalarea sistemelor eco-energetice protejează mediul ambiant de emisiile de gaze şi oferă posibilitatea beneficiarilor de a economisi energie termică şi bani.
Gimnaziul-Grădiniţă din satul Cotul Morii, raionul Hânceşti, reconstruit după alunecările de teren din anul 2010, şi-a instalat sistem de încălzire pe bază de biomasă şi panouri solare pentru încălzirea apei menajere, cu ajutorul financiar acordat de Uniunea Europeană. Odată cu instalarea cazangeriei cu ardere pe bază de brichete, instituţia economiseşte lunar câte 10.000 de lei.
Folosirea resturilor eficient
Conceptul sustenabil este tot mai cunoscut în ţara noastră, iar odată cu instalarea sistemelor pe bază de biomasă – Republica Moldova devine mai puţin dependentă de gazul importat din Rusia. La modul practic, paiele, frunzele uscate, vreascurile de viţă de vie, cojile de nuci şi rumeguşul de lemne sunt tranformate în brichete de către întreprinderile specializate. Astfel, resturile naturale nu se mai ard haotic de către localnici, dar au menirea de a genera căldură.
La Gimnaziul-Grădiniţă Cotul Morii sunt doi operatori de cazane de biomasă care au grijă zi şi noapte să nu lipsească căldura din clasele de studii. „În fiecare zi punem pe foc aproximativ 700 de kilograme de brichete. Dacă e foarte frig afară, atunci ardem chiar şi o tonă de brichete. Această cantitate încălzeşte şcoala şi grădiniţa timp de 24 de ore”, spune operatorul Nicolae. Peste 80 de pici de la grădiniţă şi alţi 180 de elevi, plus personalul didactic, se încălzesc cu energia termică produsă cu ajutorul noului sistem de încălzire. O tonă de brichete din rumeguş de lemn costă aproximativ 2.900 de lei moldoveneşti.
Pentru a reuşi este nevoie de încredere şi curaj
În anul 2017, instituţia şi-a instalat şi șase panouri solare cu 30 de tuburi care le furnizează apă caldă. Iarna panourile se încălzesc cu ajutorul cazangeriei, iar vara trec la energia solară. „Până la amiază se încălzesc 1.000 de litri de apă menajeră. Panourile costă 18.000-19.000 de euro”, explică Andrei Mereacre, agentul economic din raionul Străşeni care a fost responsabil de instalarea panourilor solare.
Pentru a reuşi implementarea unui proiect de încălzire cu energie verde, autorităţile locale, dar şi directorii de instituţii de învăţământ trebuie să fie insistenţi, să aibă multă încredere în ei şi să scrie proiecte. Cel puţin asta ne-a spus directoarea gimnaziului din satul Cotul Morii, raionul Hânceşti. „În anul 2011 am scris proiectul, împreună cu autorităţile locale, şi am câştigat banii. Până acum ne încălzeam pe bază de electricitate. Avem boilere. Noi am câştigat proiectul, deoarece am vrut, am scris, am fost insistenţi şi am depus efort”, argumentează Rita Dănilă.
Cum se prezintă o idee de proiect
Să ştii cum să-ți reprezinți localitatea, munca şi proiectul pentru care vrei să obţii bani de la UE sunt lucruri care ţine de curaj, abilităţi bune de comunicare şi entuziasm. Asta am observat atunci când Lucia Guştiuc, primar de Cotul Morii, şi Ghenadie Buza, preşedintele raionul Hânceşti, încercau să-l convingă pe Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, că localitatea Cotul Morii este cel mai european sat din ţara noastră, motiv pentru care merită să i se ofere bani pentru aprovizionarea cu apă potabilă a întregii localităţi.
Ambasadorul UE, Peter Michalko, a vorbit despre importanţa implementării sistemelor de biomasă, aprovizionarea cu apă potabilă şi implicarea directă a oamenilor. „Acestea sunt activităţi care dau prilejul de a fi acoperite necesităţile de bază ale cetăţenilor. Satele trebuie să devolte şi proiecte proprii, cu finanţare din societate, parteneri privaţi etc.”, a spus Peter Michalko.
„Apropo de aprovizionarea cu apă potabilă. Satul este nou şi aprovizionarea cu apă potabilă este o problemă. Pe timp de caniculă, fântânile care sunt la o adâncime de 35-40 de metri seacă şi am fost nevoiţi să venim cu cisterne de apă. Mergeam prin sat şi turnam apă în căldare. Sâmbăta trecută am fost la Ministerul Mediului, împreună cu zece primari, unde am scris o scrisoare către ministru, premier etc. Este un proiect la minister de 73 milioane de euro, dar de 5-6 ani nu mai este activ. Ne-au dat şanse că vor prelungi proiectul. În primul rând vrem apă pentru satele Sărăteni şi Cotul Morii. Vrem să cooperăm cu dvs.”, a intervenit Ghenadie Buza. „Chiar vă rugăm. Mai ales că satul Cotul Morii este un model. Este un sat european”, a adaugat cu entuziasm primarul Lucia Guștiuc.
La rândul său, ambasadorul UE nu a comentat doleanţele celor doi funcţionari publici. Ulterior, oficialul european a menţionat în faţa jurnaliştilor că UE oferă asistenţă pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor Republicii Moldova. „Biomasa este un proiect popular şi eficient. Peste 200.000 de moldoveni simt efectele pozitive ale încălzirii cu biomasă. Noi vom continua aceste activităţi”, a declarat Peter Michalko.
Cotul Morii este unul dintre cele opt sate din raionul Hânceşti care şi-au conectat şcolile şi grădiniţele la cazangerie pe biomasă datorită proiectului Energie şi Biomasă. Proiectul a fost implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în perioada anilor 2015-2017, cu un buget total de peste 9 milioane de euro acordaţi de UE. Prima etapă a proiectului a avut loc în anii 2011-2014 atunci când UE a oferit peste 14 milioane de euro, iar PNUD – 560.000 de euro. În mărimi relative asta ar însemna că 15% dintre instituţiile de învăţământ din ţara noastră sunt conectate la cazane termice pe bioenergie.
Cotul Morii este și unul din satele care, în vara anului 2010, au fost inundate. După 7 ani de atunci, am fost în localitate unde am văzut cum aceasta și-a revenit.