Până în anul 2030 Moldova ar putea deveni o „țară în care să vrei să trăiești”, așa cum sună sloganul la care Guvernul de la Chișinău a subscris. Însă acest obiectiv pare aproape imposibil, având în vedere faptul că sute de angajamente asumate de autorități rămân pe hârtie, iar multe dintre ele nici nu se găsesc în documente de planificare strategică.

Săptămâna trecută, Guvernul Republicii Moldova împreună cu Reprezentanța în Moldova a Națiunilor Unite au lansat un spot video în care informează că țara noastră și-a asumat angajamentul ca până în anul 2030 „să implementeze cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă pentru a asigura cetățenilor o viață decentă”. „Cum arată lumea în care ai vrea să trăiești?”, se întreabă autorii spotului, tot ei precizând că „pentru asta fiecare dintre noi trebuie să se implice: Fii responsabil și contribuie la îndeplinirea Agendei 2030 pentru ca Moldova să fie o țară în care să vrei să trăiești!”. Desigur că multe lucruri depind de fiecare cetățean în parte – primar, om de afaceri, activist, jurnalist, cercetător sau profesor -, așa cum încearcă să transmită autorii pe tot parcursul spotului, dar tonul, totuși, trebuie să îl dea decidenții politici: prin felul în care fac politici, prin felul în care cheltuie banii publici și interacționează cu cetățenii, și, nu în ultimul rând, prin exemplul propriu.

iarna-chisinau-moldova
Centrul orașului Chișinău. În depărtare se vede Catedrala Mitropolitană din Chișinău. FOTO: Sandu Tarlev

Care sunt cele 17 obiective de dezvoltare durabilă?

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost adoptată de toate țările membre ale ONU, inclusiv Republica Moldova, în septembrie 2015. În câteva cuvinte, scopul acesteia este de a elimina sărăcia, de a proteja planeta și de a asigura prosperitatea pentru toți până în anul 2030.

Cele 17 obiective includ toate aspectele-cheie ale dezvoltării: economice, sociale, de mediu, de guvernanță și drepturile omului, după cum urmează:

Sociale – 1) Fără sărăcie, 2) Zero foame, 3) Sănătate şi stare de bine și 4) Educaţie de calitate;

De mediu – 6) Apă curată şi igienă, 7) Energie accesibilă şi curată, 13) Acţiune asupra climei, 14) Viaţa sub apă și 15) Viaţa pe pământ;

Economice – 8) Muncă decentă şi creştere economică, 9) Industrie, inovaţie şi infrastructură, 11) Oraşe şi comunităţi durabile și 12) Consum şi producţie responsabile;

De guvernanță și drepturile omului – 5) Egalitate de gen, 10) Inegalităţi reduse, 16) Pace, justiţie şi instituţii puternice și 17) Parteneriate pentru obiective.

Pe lângă acestea, Agenda 2030 mai include 169 de obiective specifice, însă autoritățile de la Chișinău au considerat că nu toate sunt importante: Cancelaria de Stat, cu suportul ONU, a elaborat un raport cu recomandări practice privind ajustarea acesteia la prioritățile și specificul național, autorii concluzionând că, în total, Moldova trebuie să adopte și să implementeze 107 obiective specifice.

O cale lungă pentru implementarea Agendei 2030. De ce?

Pornind de la aceste obiective, ne-am dorit să aflăm opinia celor care monitorizează îndeplinirea angajamentelor Guvernului. Astfel, în contrast cu optimismul autorităților, care nu pierd nicio ocazie de a se lăuda cu „succese remarcabile” în diverse domenii, aflăm că de la vorbe până la fapte este o cale lungă și, în special, care presupune un efort considerabil, în primul rând, al decidenților politici, dar și al societății în ansamblu.

Ion Gumene, director al Programului „Politici publice și reforma administrației publice” din cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, subliniază că implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă este un proces foarte complex, iar provocările, diversitatea nevoilor și preferințelor societale, interconexiunea între toate cele 17 obiective necesită o abordare nouă în guvernanță și în planificarea strategică la nivel național. El amintește că din cele 107 ținte pe care Guvernul le-a considerat relevante în jur de o treime nu sunt reflectate în documentele de politici naționale, deci, nu sunt asumate. „Concomitent, din 241 indicatori stabiliți la nivel global, 226 necesită a fi monitorizați la nivel național, însă jumătate din aceștia în prezent nu se calculează, prin urmare, în lipsa acestora nu va fi posibilă monitorizarea gradului de implementare a Agendei 2030”, atenționează Gumene.

De ce depinde succesul implementării celor 17 obiective generale?

De coerența planificării strategice. Dar acest domeniu este în prezent destul de problematic. „În Republica Moldova există prea multe (în jur de 300) documente de politici, care adesea se suprapun sau se contrazic, nu sunt integrate în procesele de planificare bugetară, nu conțin indicatori coerenți de monitorizare și, respectiv, nu sunt monitorizate corespunzător și nici evaluate corect, iar responsabilitățile între partenerii de implementare nu sunt clar repartizare”, explică Ion Gumene. Expertul amintește și despre Raportul de evaluare SIGMA cu privire la administrația publică din Republica Moldova, publicat în martie 2016, în care se menționa o serie de deficiențe la nivel de administrare a treburilor în țară:

  • nu se asigură un mecanism de direcționare a conținutului politicii, iar sistemul de planificare centralizată nu este deplin dezvoltat;
  • calitatea elaborării politicilor bazate pe dovezi prin evaluarea impactului nu este pe deplin consistentă, deoarece capacitățile de analiză sunt încă destul de slabe;
  • strategiile sectoriale nu sunt formulate în baza unor reguli uniforme, estimarea costurilor reformelor se limitează la indicarea necesarului de resurse suplimentare și nu se asigură o aliniere adecvată cu cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM);
  • nu se aplică pe deplin sistemul de monitorizare pentru a furniza informații periodice cu privire la activitatea Guvernului;
  • există cerințe generale de monitorizare și raportare pentru toate documentele de politici, inclusiv strategii, însă nu sunt elaborate reguli detaliate cu privire la cerințele legate de formă, interval de timp și publicarea acestor rapoarte;
  • rapoartele privind strategiile sectoriale nu furnizează informații cu privire la realizarea obiectivelor stabilite, ci doar cu privire la produse și activități;
  • deși sunt pregătite rapoarte, lipsește un sistem integrat și clar de raportare cu privire la strategiile sectoriale, dat fiind că nu există nicio dovadă ca rapoarte privind procesul de implementare să fi e prezentate Guvernului sau Parlamentului.

Despre acest raport am scris și noi în articolul „Sistemul care conduce Moldova: incompetenți cu salarii mici, șefi de lux și cheltuieli necontrolate”.

Ion Gumene crede că pentru o implementare eficientă a Agendei 2030, Republica Moldova are nevoie de un cadru de planificare strategică diferit, care să aibă la bază trei elemente.

Voință politică, voință politică și… voință politică

În primul rând, esențială este integrarea Agendei 2030 în viziunea națională pe termen lung de dezvoltare a țării. În acest sens, trebuie menționat că în proces de elaborare este Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, care trebuie să includă țintele și indicatorii de monitorizare relevanți, ar trebui să descrie „arhitectura” sistemului național de planificare strategică, procesul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei și, nu în ultimul rând, să stabilească clar responsabilii de fiecare proces și la fiecare etapă.

În al doilea rând, documentele de planificare sectorială ale ministerelor de resort ar trebui să fie simplificate și formulate în conformitate cu principii și cerințe stricte, concentrându-se pe asigurarea realizării țintelor agendei naționale de dezvoltare durabilă. Acestea ar trebui să fie bazate pe dovezi și ar trebui să cuprindă obiective clare, costuri estimate, indicatori de progres și de impact măsurabili și concreți, și cerințe de raportare. Pentru a reduce numărul considerabil de documentele de politici, care în mare măsură nu se implementează și nu se monitorizează, se recomandă elaborarea unui singur document de politici pentru un sector sau domeniu de politici, indiferent de numărul instituțiilor nemijlocit responsabile, asigurând astfel coerența, sinergia și eficiența intervențiilor.

În al treilea rând, cadrul de cheltuieli pe termen mediu și, respectiv, bugetul de stat trebuie să fie pe deplin legat de strategia națională de dezvoltare și documentele de planificare sectorială pentru a asigura că atingerea țintelor comportă durabilitate financiară.

– Ion Gumene, director al Programului „Politici publice și reforma administrației publice” din cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

Unde lucrurile merg bine?

Poate că situația nu este atât de gri peste tot, însă nici prea multe lucruri pozitive nu am putut identifica. Spre exemplu, referitor la obiectivele care țin de „egalitatea de gen” și de „reducerea inegalităților” ar părea că lucrurile merg într-o direcție corectă, crede juristul Dumitru Ambroci din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). „Consiliul pentru prevenirea discriminării și asigurarea egalității este autoritatea principală în acest domeniu și aceasta este una funcțională. Recent, Ministerul Justiției a inițiat și consultări publice pe marginea unui proiect de lege care poate oferi Consiliului competențe de sancționare a cauzelor de discriminare și competența de a sesiza Curtea Constituțională”, explică juristul. Expertul CRJM mai amintește și despre aprobarea, în anul 2017, a unei strategii de asigurare a egalității dintre femei și bărbați de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecței Sociale, autoritate care intenționează să promoveze principiul de plată egală pentru muncă egală.

Justiția, în așteptarea „reformelor palpabile”

„Ce ține de sectorul justiției, lucrurile nu par să se îndrepte în direcția corectă. Aici putem chiar evidenția insuccesele Republicii Moldova la capitolul reformarea justiției, fapt ce a dus la înghețarea transferării a 28 milioane de euro din partea UE”, continuă Dumitru Ambroci. Juristul amintește despre rezultatele Barometrului Opiniei Publice, publicat de către IPP, conform cărora încrederea cetățenilor în justiție este în descreștere, adică doar 2% din moldoveni au afirmat că ar avea mare încredere în justiție, iar 22% că ar avea o oarecare încredere și 73% din respondenți au spus că nu au încredere în justiția moldovenească. „La acest capitol autoritățile naționale trebuie să depună eforturi consolidate pentru a schimba percepția societății și de a realiza cu adevărat reforme palpabile”, conchide juristul CRJM.

Cum să facem să fie bine?

Continuând, Ion Gumene, de la „Expert-Grup”, crede că precondiția de bază pentru procesul de planificare strategică a lucrurilor este capacitatea, dorința și nivelul de înțelegere de către autoritățile publice a Agendei 2030 și a „filosofiei” acestui proces în Republica Moldova. Altfel, vom rămâne doar cu angajamente pe hârtie. Ion Gumene crede că „Parlamentul poate imprima importanță majoră și caracter obligatoriu Agendei 2030 în procesele administrative din Republica Moldova, ceea ce este esențial pentru a asigura implementarea acesteia”. Însă tot el atrage atenția asupra faptului că nivelul de cunoaștere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă de către deputați este foarte redus. „Funcționarii publici din cadrul autorităților publice trebuie să aibă și ei capacitatea de a elabora politici în bază de evidențe, centrate pe oameni și conectate la procesul bugetar, ținând cont de angajamentele Republicii Moldova, printre care și Agenda 2030. Însă, după cum a arătat și evaluarea SIGMA, elaborarea politicilor bazate pe evidențe este la un nivel rudimentar”, adaugă Gumene.

Statistică, prognoze și priorități la Guvern

Conform datelor statistice de la Chișinău, populația Republicii Moldova scade dramatic în ultimii ani. Graficul de mai jos nu cere prea multe comentarii decât un răspuns la întrebarea „de ce politicienii care s-au perindat pe la conducerea statului din 1991 încoace au permis acest declin?”.

Populația Moldovei în perioada 1970-2017. Sursa: Biroul Național de Statistică

Astăzi, numărul oamenilor care trăiesc în Republica Moldova ar fi de 3,5 milioane. De aproape 10 ani organizații internaționale, cum ar fi Fondul ONU pentru Populație, atenționează că Republica Moldova este țara în care numărul populației scade cel mai repede în lume. Spre exemplu, în anul 2009, Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare a publicat în studiul „Cartea Verde a populației Republicii Moldova” trei scenarii ale evoluției populației, în baza cercetărilor Academiei de Științe a Moldovei. Conform celui mai pesimist scenariu, în anul 2050 populația va ajunge la 2,5 milioane de oameni. În anul 2010, s-au menținut aceleași prognoze, cu scenariul optimist care arată că populația va coborî până la 3,2 milioane de oameni. Aceleași concluzii se mențin și astăzi.

În programul de guvernare pentru anii 2016-2018 a Executivului condus de Pavel Filip subiectul „politici sociale și proactive” se găsește abia la capitolul al IX-lea.

1 comentariu

  1. D-le!! ce scrii d-ta este adevarat!!dar Moldova POATE sa aiba MILIARDE DE PROPUNERII EXCELENTE CA OBIECTIVE!! dar ATAT CAT BUGETUL ANUAL NU PERMITE NICI CEA MAI MICA INVESTITIE, CE VORBESTI D-TA??? totul se face cu bani!!! INTELEGII?? apoi cand in Moldova in fiecare zi omului nu i se asigura CURENT ELECTRIC , GAZ METAN, CANALIZARE, nu are BANI SA CUMPERE MIJLOACE DE TRANSPORT IN COMUN, nu are bani sa REPARE SCOLILE, GRADINITELE, CASELE DE CULTURA ETC. ce dezvoltare 2030!!!??? nu mai mintiti oameni fara rost, o faceti de 30 de ani si nu ati miscat nimic , nici armatele straine nu ati reusit sa le izgoniti, despre ce vorbim??voi santeti un COLECTIV AGRICOL care merge in pierdere de 30 de ani, santeti SORTITI ESECULUI!! “MERGETI” LA RUSII SAU LA ROMANI!! AVETI TALENT, DAR “POPORUL” MOLDOVEI NU INTELEGE UN LUCRU:lipsa chefului de munca nu inseamna …TALENT!! asa ca daca MUNCITI ,cine MAI SARBATORESTE CALENDARELE ORTODOXE PE STIL VECHI SI NOU??? caci daca ne uitam bine JUMATATE DE AN NUMAI….BETII, la munca cand sa va mai duceti ca nu v-ati “trezit” dupa sarbatorii??? voi va pricepeti sa cultivatii:viile,prunii, merii, din care iese PRODUL FINIT PTR SARBATORII, UNDE LA LALAIT SI CURVASARIT SANTETII UNICI!!! daca voi primiti un CONDUCATOR DE STAT STRAIN SI IL DUCETI CU MINDRIE PROLETARA LA ….CRICOVA IN BECII SA VADA REALIZARILE MOLDOVEI!!! CE O FI GANDIT D-NA MERCHEL?????i-ati facut si cadou ca lui Basescu….!!!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*