Violență fără margini: un bărbat și-a omorât soția cu toporul. De ce autoritățile nu se implică în conflictele familiale

Viața Verei Crețu a fost spulberată de loviturile de topor aplicate de soțul ei, bărbatul care a jurat să o respecte și să o protejeze pentru întreaga viață. Povestea femeii nu este deloc ieșită din comun, mai ales pentru că în Republica Moldova „dacă nu te bate, nu te iubește”, dar șochează prin cruzimea faptelor întâmplate și atitudinea oamenilor legii care au rămas reci în fața suferințelor unei femei abuzate.

Vera și Valeriu Crețu s-au cunoscut în 1992, pe când femeia era căsătorită. După ce soțul ei a decedat, cei doi au început o relație, iar bărbatul a insistat să-și oficializeze legătura și să locuiască împreună în apartamentul din Chișinău pe care Vera l-a moștenit de la mama sa adoptivă. Vecinii femeii au avertizat-o despre posibilele interese materiale ale lui Valeriu care ar fi vrut să privatizeze apartamentul și să-și facă viză de reședință.

Suspiciunile vecinilor s-au adeverit. După căsătoria care a avut loc în anul 2008, Valeriu a început să-și neglijeze soția. Totul a început cu certuri, strigăte și rugămințile femeii pe care vecinii le auzeau de peste perete: „Lasă-mă, nu mă împinge!”. Finalul a fost marcat de insulte dure, alcool și loviturile de topor care au curmat viața femeii.

Scena crimei

În luna ianuarie a anului 2014, Vera Crețu s-a refugiat în apartamentul unei vecine ca să scape de mânia nestăpânită a soțului ei. După scenariul clasic, bărbatul o implora în fiecare zi să se întoarcă acasă promițându-i că nu o va mai atinge. În acest timp, victima a hotărât să intenteze un proces de divorț, încheind un contract cu un avocat.

Vecinii familiei își aminteau că Vera era terifiată de soțul ei și nu i se putea împotrivi. Aceasta le-a mărturisit că bărbatul cu care trăia sub același acoperiș ținea un topor sub pat. După mai mult de o săptămână, femeia a revenit în apartamentul său. Potrivit reconstituirii evenimentelor, pe 20 ianuarie, în jurul orei 02.00, femeia a ieșit din camera sa pentru a merge la baie, iar soțul ei a început o nouă ceartă. Acesta s-a enervat la culme când a auzit că partenera sa vrea să divorțeze, așa că a pus mâna pe un topor și a lovit-o de câteva ori fără milă. Alarmați de țipetele femeii, vecinii au chemat poliția.

Chinurile femeii

Ajunși la fața locului, oamenii legii au găsit femeia întinsă la pământ și au chemat o ambulanță. Vera Crețu a fost internată în spital cu leziuni deosebit de grave, iar soțul ei a fost reținut. Victima a supraviețuit, însă loviturile primite au lăsat-o într-o stare extrem de dificilă. Potrivit medicilor, femeia era conștientă de ce se întâmplă în jur, dar nu se putea mișca și nici vorbi. Timp de 8 luni de zile a fost țintuită la pat, fiind îngrijită de vecine. În cele din urmă, Vera s-a stins din viață în septembrie 2014. Avocatul femeii spune că vinovat de decesul acesteia este soțul său Valeriu Crețu, însă principala responsabilitate pentru prevenirea infracțiunii și asigurarea suportului necesar unei victime a violenței în familie o au autoritățile, în special poliția și serviciul de asistență socială.

Reacția autorităților

Avocatul Promo-LEX Dumitru Sliusarenco, care a apărat interesele victimei în instanță, dezvăluie cum au acționat polițiștii în acest caz. „Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie stabilește destul de clar că aceste autorități sunt obligate să monitorizeze cazurile de abuz, să asigure asistență victimelor, să le ofere protecție și suport și să le informeze despre drepturile și posibilitățile care le au, inclusiv de a fi plasate într-un centru special sau de a obține o ordonanță de protecție. În cazul doamnei Crețu, practic nici una din aceste obligații nu a fost realizată. Polițiștii doar au dus discuții cu agresorul și odată i-au vărsat sticlele de alcool pentru a nu abuza de ele, în rest nici o acțiune concretă nu a fost realizată”, spune avocatul. Potrivit acestuia, nimeni din persoanele responsabile, inclusiv polițistul de sector sau asistentul social, nu au fost trași la răspundere. „Aceasta în general este o problemă sistemică, iar persoanele responsabile nu poartă răspundere pentru inacțiune”, subliniază Dumitru Sliusarenco.

Sentință blândă

Fostul soț al femeii a fost condamnat la 8 ani de închisoare în anul 2015. O pedeapsă pe care avocatul victimei o considerată blândă.

„Valeriu Crețu a primit doar 8 ani pentru faptul că pe parcursul anilor și-a maltratat soția, o femeie orfană fără rude și prieteni care să o ajute, fiind într-o stare de dependență totală față de el. După ce a lovit-o cu toporul, viața ei s-a transformat într-o suferință continuă, fiind practic total paralizată și mereu necesitând supraveghere medicală. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este de 15 ani și eu, în calitate de avocat al acesteia, am considerat că faptele agresorului au fost de gravitate maximă, motiv pentru care am solicitat aplicarea pedepsei maximale, 15 ani de închisoare”, comentează avocatul Promo-LEX.

Plângere la CEDAW

La inițiativa Promo-LEX, cazul Verei Crețu a ajuns pe birourile Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW). „Este o plângere, pe undeva similară plângerilor la CEDO, cu mențiunea că acest Comitet este specializat pe violența împotriva femeilor și diverse forme de discriminare a acestora. Promo-LEX nu urmărește scopul de a schimba sentința agresorului, asta noi încercăm să facem în procedura separată, penală. Pe noi ne interesează o schimbare de proporții, sistemică, astfel încât autoritățile să acționeze eficient în faza inițială a conflictelor familiale și să asigure protecția și asistența eficientă a victimelor pentru ca să nu se ajungă la cazuri tragice, inclusiv de omor”, afirmă Dumitru Sliusarenco.

Promo-LEX speră că CEDAW va solicita Guvernului Republicii Moldova să-și revadă politicile și atitudinea față de cazurile de violență în familie și că le va asigura suport și protecție victimelor de la primele sesizări, nu doar atunci când este deja prea târziu.

Cum protejăm femeile de agresivitatea bărbaților

Pentru a evita astfel de tragedii este necesar în primul rând să fie schimbată atitudinea față de fenomenul violenței în familie, consideră avocatul Dumitru Sliusarenco. „Polițiștii, asistenții sociali și alte persoane responsabile trebuie să scape de stereotipul că aceste cazuri sunt chestii familiale interne și trebuie rezolvate între soți. Polițiștii trebuie să examineze corect cazurile de violență în familie și să asigure victimelor protecție. În special, este necesar ca agresorul să fie înlăturat din locuința comună, iar victimei să i se asigure un loc de plasament temporar. Nu mai puțin importantă este monitorizarea corectă a desfășurării cazului după primele adresări, autoritățile trebuie să fie vigilente ca agresorul să nu atace sau să intimideze victima, să respecte ordonanța de protecție, iar dacă o încalcă să fie imediat pedepsit și inițiat dosar penal pentru încălcarea ordonanței”, explică avocatul.

Femeile care se întorc la abuzator

Femeile care au fost abuzate fizic și psihologic rămân cu sechele pentru toată viața, spune Svetlana Vișanu, medic psihoterapeut la Centrul de prevenire a Torturii „Memoria”. Atunci când ajung în cabinetul specialistului, victimele violenței familiale sunt speriate, emotive și anxioase. „În primul rând noi încercăm să le stabilizăm starea, astfel încât să poată gândi limpede, pentru că de multe ori, ele își pierd capacitatea de a gândi la rece. Discutăm despre emoțiile lor, cum se simțeau în momentul în care erau agresate, ce simt acum când își amintesc acele clipe”, explică medicul.

Femeile abuzate își pierd încrederea în alți bărbați. Riscul este ca multe din ele să-și aleagă drept partener un alt abuzator. „Recuperarea victimelor violenței depinde mult de suportul pe care îl are din partea familiei și a societății, dar amintirile rămân pentru toată viața”, concluzionează psihoterapeutul.

În ultimii 8 ani s-au înregistrat 206 decese în urma violenței familiale și 181 de cazuri de vătămare corporală gravă. În 2015 au fost emise aproape 800 de ordonanțe de protecție împotriva agresorilor, aproximativ 140 dintre acestea fiind încălcate. În 2013 aproximativ 4.500 de agresori familiali au fost luați la evidență, în 2014 numărul lor a fost de 4.418, iar în 2015 – 4.119. Cei mai mulți din ei sunt bărbați.