Tinerii din Republica Moldova cred că participarea lor la alegeri nu schimbă mare lucru în țară. Unul din cinci tineri nu a votat niciodată după ce a împlinit 18 ani. În plus, aceștia cred că situația din Republica Moldova se va înrăutăți în următorii 10 ani, dezvăluie un studiu sociologic realizat de CBS-AXA în care sunt reflectate problemele, valorile și aspirațiile tinerilor din țară.
Aproximativ 61% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți de nivelul democrației din țară și doar 8% consideră că în Republica Moldova este un stat democratic.
Ce-i îngrijorează pe tineri
Studiul celor de la CBS-AXA relevă faptul că 56% din tineri se arată îngrijorați de problemele economice ale țării și sunt speriați de sărăcie și salarii mici. De lipsa locurilor de muncă se preocupă 52% din tineri, iar corupția îi îngrijorează pe 51% din participanții la sondaj.
Totuși, cea mai mare problemă și preocupare rămâne a fi lipsa unui loc de muncă. Aproape 34% din respondenți sunt șomeri, iar 32% din ei spun că nu muncesc pentru că sunt elevi sau studenți. Totodată, aproape 19% din participanții la sondaj au declarat că sunt angajați cu normă întreagă, 4,2% din ei prestează munci sezoniere sau ocazionale, iar 0,8% muncesc în agricultură. Cei mai mulți dintre tineri sunt angajați în sectorul privat (63,9%) și în cel de stat (28,7%). Doar 4,6% muncesc în sectorul non-guvernamental. Astfel, 18% din respondenți muncesc în hoteluri și restaurant, 16% și-au găsit un job în sectorul serviciilor, 14,3% au ales domeniul comunicațiilor, în IT lucrează 1,3% din respondenți, iar în domeniul artei s-au regăsit 0,8% din aceștia.
Tinerii sunt nemulțumiți de situația de țară FOTO: Sandu Tarlev
Angajabilitatea tinerilor trebuie să fie o prioritate în documentele de politici publice ale instituțiilor de stat, afirmă Terentie Carp, președintele Consiliului Național al Tineretului din Republica Moldova (CNTM). „Salut faptul că acest sondaj reflectă aspectul angajabilității tinerilor. Noi am abordat problema în repetate rânduri, și la comisiile guvernamentale și la ministerele de resort. Migrația în rândul tinerilor sporește, iar acest lucru este îngijorător. Dacă nu venim cu soluții, cu oferte de job și oferta unei educații de calitate sau o speranță de viitor mai bun, nu vom avea cum să mortizăm efectele negative ale migrației”, spune Terentie.
Votul tinerilor nu contează
Tot mai puțini tineri participă la alegerile care se organizează în Republica Moldova FOTO: Sandu Tarlev
O mare parte din tinerii care au discutat cu sociologii cred că votul lor nu poate schimba nimic în țară. Totuși, datele arată că fiecare al doilea tânăr a participat la toate alegerile din Republica Moldova. Aproximativ 14% au declarat că nu au votat niciodată de când au împlinit 18 ani chiar dacă au avut ocazia. În plus 35% din tineri consideră că votul lor are prea puțină influență.
În acest context, studiul arată că interesul față de politică este mult mai mare în rândul tinerilor cu un nivel înalt de educație și a celor care trăiesc în bunăstare. Tinerii din mediul rural sunt mai puțin interesați de ce fac politicienii din țară.
Rata participării la vot a tinerilor este una normală, spune Terentie Carp. „Cifrele sunt mai mult sau mai puțin aceleași ca în alte țări din Uniunea Europeană. Nu consider că este un fenomen caracteristic doar pentru Republica Moldova”, argumentează președintele CNTM.
Internetul și prietenii, principala sursă de informare
Un compartiment aparte al studiului sociologic este dedicat nivelului de informare al tinerilor cu privire la oportunitățile și pârghiile pe care le dețin pentru a se implica mai mult în societate. Astfel, 60% din respondenți au spus că, în localitatea lor există un centru de tineret și 36% au declarat că nu au un astfel de centru în apropiere. Totodată, 31% dintre tineri recunosc că nu știu dacă există un asemenea centru în altă localitate din raionul lor. În același timp, aproximativ 17% din respondenți au spus că au auzit și cunosc despre existența centrelor de sănătate prietenoase tinerilor și tot 17% din ei au și beneficiat de aceste servicii.
Principala sursă de informare a tinerilor este internetul. Astfel, 80% din participanții la sondaj au spus că se informează navigând pe internet, 62% află noutățile de la televizor, iar 20% se informează din discuțiile cu prietenii, colegii și cunoștințele. Din ziare se informează 9,8% din respondenți, iar radioul îl ascultă 8,1% din ei.
Tinerii nu gândesc critic
Terentie Carp spune că, pentru tineri este mult mai comod să acceseze o pagină de internet decât să aștepte buletinul de știri de la televizor.
„Este o chestie de comoditate, accesibilitate, viteză și modul de viață pe care îl au tinerii. Problema nu este că se informează din internet. Problema cu informarea tinerilor constă în lipsa dorinței și abilității de a gândi critic. În Anglia, de exemplu, liceenilor li se predă un curs care așa și se numește «gândirea critică». Astfel, ei învață să distingă credibilul de necredibil”, povestește liderul tinerilor din Moldova.
Studiul sociologic a fost efectuat pe un eșantion de peste 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani și este cel mai amplu sondaj realizat până cum despre problemele tinerilor din țară. În concluzie, 72% din respondenți s-au arătat convinși că lucrurile merg într-o direcție greșită în țara noastră și doar 19% spun că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. Aproximativ 27% cred că situația din țară se va înrăutăți foarte mult în următorii 10 ani.
Cercetarea privind valorile, problemele și aspirațiile tinerilor din Republica Moldova acoperă domenii precum sănătate, educație, migrație, nivelul de trai, democrație și participare civică, ocuparea forței de muncă și petrecerea timpului liber. Datele s-au colectat în luna iunie a anului 2016. În 2014, 25% din populația Republicii Moldova era reprezentată de tineri, potrivit Biroului Național de Statistică.
