Industriile creative și turismul cultural pot deveni importante pentru dezvoltarea social-economică a Moldovei dacă s-ar creea oportunități de colaborare între artiști, autorități publice și oameni de afaceri.
Europa de vest este o atracție pentru turiștii internaționali consumatori de cultură. Și Republica Moldova poate dezvolta acest sector, în special pe conceptul orașului creativ care joacă un rol esențial în dezvoltarea urbană. Cel mai important factor în dezvoltarea unui oraș creativ sunt oamenii talentați, pe de o parte, și managerii care vor să investească în proiecte creative, pe de altă parte. Fiecare oraș are resurse culturale variate precum istorie, gastronomie, muzică, spiritualitate, pictură, literatură, povești de viață inspirate din tradițiile moldovenilor etc., care pot fi valorificate și transformate în obiective turistice. Constatările au fost prezentate în cadrul Forumului Internațional „Orașe creative și durabile: Rolul culturii și creativității în dezvoltarea urbană”, organizat la Chișinău de Programul UE și al Parteneriatului Estic „Cultură și Creativitate”, în parteneriat cu Minsiterul Culturii din Moldova.
Turismul cultural poate îmbogăți Chișinăul
Datorită consumului de cultură din orașele creative, în bugetul țărilor din Europa ajung milioane de euro anual. În Belgia, la fiecare euro investit de autorități – industria creativă a adus 5,5 euro în bugetul belgian. „Politicienii, agenții economici și oamenii de artă trebuie să colaboreze; astfel ajută economia. Beneficiile financiare îi pot convinge să investească în creativitate. Voi nu aveți subvenții, iar asta vă stimulează să faceți un proiect creativ și durabil, care ar stimula economia. Agenții economici vor să știe pentru ce investesc”, spune Philippe Kern, manager la KEA European.
Un oraș creativ se face în timp, deoarece vorbim de un proces care începe de la zero și este un angajament al oamenilor din sfera artei și a antreprenoriatului. „Industriile creative pot oferi milioane de locuri de muncă, inclusiv în domeniul turismului care în ultimii ani are cea mai rapidă creștere. Turismul cultural poate include orice: oameni talentați, meșteșuguri, vinificație etc. Învățați turiștii să facă ciocolată sau vin, iar ei vor merge în țara lor și vor povesti”, crede Lia Ghilardi, expert în planificarea creativă a orașelor din Marea Britanie. Pentru a face un oraș creativ este nevoie să existe un scop binedefinit, o viziune clară care să ne arate unde vrem să ajungem în următorii 10-15 ani, adaugă Ghilardi. Femeia precizează importanța colaborării dintre Ministerul Culturii și celelalte ministere din țară.
Cum văd tinerii dezvoltarea orașului creativ
Premisa de la care pornește ideea orașului creativ este potențialul uman. În acest context, am întrebat tinerii prezenți la Forum cum văd ei dezvoltarea orașului Chișinău și care sunt proiectele inovative în care ar investi. Cei mai mulți optează pentru design grafic și architectură. „Design-ul fashion și industrial sunt legate direct economic și lumea optează pentru aceasta. Sunt clădiri și hub-uri care merită a fi restaurate creativ”, spune Nicolae Opopol, architect.
„Ceea ce se face în oraș trebuie să fie respectat, iar oamenii care fac dezordine să fie amendați. Eu aș dezvolta arta grafică vizuală. Eu fac schița grafică, iar cei talentați în pictură să dea viață lucrării. Circul și Parcul Valea Trandafirilor sunt două destinații ce merită a fi dezvoltate”, consideră Nicolae Curcubet, care face design IT.
Fotograful Ramin Mazur susține că trebuie să fie investiți bani în Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, deoarece anume acolo se nasc tineri talentați. În opinia lui Mazur, tinerii trebuie stimulați să creeze acasă, dar nu pentru cei străini. „Nu e vorba de bani, ci de dialog. Autoritățile locale să-i susțină prin granturi. Eu vreau să organizez un festival de fotografie documentară. Vreau să dezvolt cultura vizuală prin fotografie. E greu pentru că nu există consumatori, dar aceștia se pot educa”, spune optimist tânărul fotograf.
Printre participanții la Forum am întâlnit-o pe Irina, specialist în logistică la un birou de architectură din Chișinău. „Mentalitatea. Câți moldoveni merg la teatru, muzeu sau galerie de artă? Mentalitatea trebuie schimbată, deoarece e baza tuturor relelor. Adulții trebuie educați ca să poată crește generații sănătoase emoțional, cultural, spiritual și economic”, explică femeia care vrea să fie pus accent pe architectura orașului.
Kosice, o istorie de succes
Republica Moldova poate învăța din practica orașului Kosice din Slovacia. În anul 2013, Kosice a fost Capitala europeană a culturii – titlul obținut după aproximativ 6 ani de muncă creativă și parteneriate durabile între autoritățile locale și oameni de artă. „În anul 2008 ne-am dat seama că nu avem nevoie de ceva nou, dar trebuie să reconstituim construcțiile vechi. Dintr-un depozit militar am făcut un atelier de creație pentru tineri și copii. O canzangerie am transformat-o într-un loc de practicat skateboard. Într-un hotel am amenajat câteva camere cu povești inspirate din tradiția poporului nostru”, subliniază Michal Hladky din Slovacia.
CITIȚI ȘI: Condiții greu de realizat. Chișinăul nu are șanse să devină Capitală Europeană a Culturii
În primul rând, povestește Michal, slovacii au mobilizat oamenii la nivel local, au convins autoritățile că trebuie să investească în cultură, artă și divertisment, au organizat seminare și ateliere de lucru pentru artiștii care urmau să elaboreze proiectele creative. „Peste 150 de artiști au călătorit prin diverse orașe ale lumii de unde s-au întors și au implementat cunoștințele în orașul Kosice. Foarte mult am lucrat cu tinerii, deoarece ei sunt viitorul. Am avut multe parteneriate cu oameni activi din cultură. Unii s-au ocupat de artă stradală și magazine, iar alții – de street food. Toți fac oarecum diferit, dar toți contribuie la imaginea orașului în felul său”, afirmă Hladky.
Bărbatul consideră că orașul Chișinău ar avea șanse să devină Capitala Europeană a Culturii prin anul 2023, doar dacă încep să dezvolte spațiul urban din anul 2017. O femeia prezentă în sală a întrebat dacă oamenii din Kosice vandalizează obiectele de artă, făcând aluzie la moldevenii iresponsabili. „Nu. În timpul unei festival, pot lua ceva, dar nu vandalizează”, a răspuns tânărul din Slovacia.
Ce vor face autoritățile?
Ambasadorul UE în Moldova, Pirkka Tapiola, spune că deseori se plimbă prin Chișinău și își imaginează cum ar arată o clădire sau o stradă dacă s-ar acorda mai multă atenție la detalii. „Chișinăul poate fi transformat fără investiții mari, dar cu implicarea societății. Societatea civilă trebuie să fie activă și să se întrebe cum consolidăm creativitatea? Cum motivăm oamenii? Dacă turiștilor le place orașul, atunci merg și la muzeu. Vă îndemn să vă lăsați provocați pentru a realiza lucruri frumoase”.
Republica Moldova nu are o strategie de dezvoltare a sectoarelor creative, care să definească direcțiile de dezvoltare și mecanismele de sprijin ale statului. Funcționarii de la Ministerul Culturii își doresc să dezbată conceptul de oraș creativ cu scopul de a implementa ulterior proiecte practice. În cadrul Programului UE și al Parteneriatului Estic „Cultură și Creativitate”, autoritățile au elaborat două studii de piață în industria creativă și a artelor teatrale. „Contribuția industriilor creative la PIB este de 2-3%. Avem tineri cu idei, oameni de cultură, dar trebuie să lucrăm la dezvoltarea conceptului și să implementăm programe educaționale pentru tineri. Să desfășurăm parteneriate publice, colaborări cu antreprenorii. Oamenii de artă au nevoie de cunoștinte cum să-și vândă produsul, cum să se promoveze”, a declarat Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii.
Programul regional implementat de Uniunea Europeană pentru țările de est are loc în perioada anilor 2015-2018. Ministerul Culturii speră că după finalizarea programului să înceapă implementarea unor proiecte concrete.