Instituțiile responsabile pentru alimentația copiilor în grădinițe nu-și coordonează acțiunile, nu au pârghii suficiente de control, iar legea achizițiilor publice este permisivă. În același timp, meniul în grădinițe nu este diversificat și nu se ține cont de combinarea corectă a produselor alimentare, sunt principalele concluzii de până acum la care au ajuns cei care fac legea în Republica Moldova, discutând subiectul ce a șocat opinia publică la sfârșitul anului trecut. Mai mult decât atât, în timp ce legislatorii caută soluții pentru problema alimentației din grădinițe, la iveală ies alte nereguli.
După o lună de la izbucnirea scandalului privind licitațiile trucate din educație, în care s-a dovedit că anumiți agenți economici în colaborare cu funcționari publici livrau alimente alterate în grădinițe, pe 23 decembrie deputații au creat Comisia specială pentru eficientizarea cadrului legislativ privind alimentația copiilor în instituțiile preșcolare și de învățământ. Misiunea acestora este de a căuta soluții legislative și pârghii de control pentru a preveni pe viitor asemenea cazuri. Timp de 2 luni de la prima ședință a comisiei speciale care a avut loc pe 17 ianuarie 2017, cei șapte deputați desemnați de Parlament (Radu Mudreac, Valentina Rotaru, Elena Bodnarenco, Victor Roșca, Lilian Carp, Boris Golovin și Aliona Goța), în frunte cu socialistul Radu Mudreac, au analizat legile actuale și au chemat la raport mai mulți reprezentanți ai instituțiilor implicate.
Aceștia urmează să se întrunească într-o nouă ședință marți, 21 februarie. Dacă am urmări doar comunicatele de presă ale Parlamentului, atunci nu ar fi clar ce discută membrii acestei comisii și eficiența ședințelor. Spre exemplu, de la ultima ședință aflăm că „în procesul de examinare a propunerilor, deputații au identificat unele modificări deja incluse în Codul Contravențional al Republicii Moldova, votate de plenul Parlamentului la finele anului 2016 și care urmează să intre în vigoare în luna martie curent”. Astfel, având în vedere că ședințele sunt transmise online, moldNova le-a ascultat și a extras cele mai importante afirmații și probleme identificate în timpul discuțiilor din ultimele 2 luni.
Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, Centrului municipal de Sănătate Publică (CSP), Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA) și Primăriei Capitalei au fost audiați până acum de către comisia specială. Membrii comisiei au propus ca în următoarele ședințe să fie invitat la discuții și reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova, doarece „cunosc mai bine situația” din raioanele și satele Moldovei.
Malnutriție și grădințe fără autorizație
În căutarea măsurilor eficiente de control a produselor alimentare care ajung în grădinițe și școli, funcționarii de la Ministerul Sănătății au fost de acord că cei mici sunt subalimentați. În grădinițe se atestă un dificit de lapte, brânză, carne și pește, în schimb se cumpără multe paste făinoase, pâine și alte produse de panificație. Deși suntem într-o țară agrară, copiii nu primesc suficiente legume și fructe. Aceștia au mai atras atenția asupra faptului că medicii nutriționiști, bucătarii specializați și inginerii lipsesc din multe grădinițe amplasate în spațiul rural. De asemenea, grădinițele nu au suficienți bani, au utilaj învechit, iar în sate lipsește apa caldă.
În același timp, medicul șef de la Centrul municipal de Sănătate Publică, Luminița Suveică, a menționat că au fost identificate nouă grădinițe private fără autorizație. „Copiii merg la grădinițe de care noi nici nu știm de ele. Sunt fără autorizație (…) Am găsit grădinițe unde nu se păstrează probele diurne. Am găsit ceai cu o concetrație mare de două ori. Întocmim procesele verbale, ei vin la noi și plătesc amenda de 100-200 lei, iar asta absolut deloc nu-i afectează”, a spus Suveică. Aceasta susține că în unele grădinițe publice lucrează bucătari cu grupă de invaliditate, iar uneori mâncarea este preparată de șefa grădinței din cauza lipsei de personal.
Precizăm că autorizațiile sanitar-veterinare sunt eliberate de ANSA în fiecare an doar grădinițelor date oficial în exploatare. În anul 2016, din cele 165 de grădinițe din Chișinău, inclusiv cele nouă private, circa 25 dintre ele nu corespundeau normelor sanitare. Ion Toma, directorul adjunct ANSA, a spus că autorizații au primit circa 60% din toate grădinițele din Moldova, celelalte urmând să le primească. Se știe că multe grădinițe din sate nu au apă caldă, iar asta e o condiție sanitară primordială.
Mecanism învechit și legi ineficiente
Chiar dacă responsabilitatea pentru achiziția, păstrarea și prepararea alimentelor în cele peste 1.100 de grădinițe din țară aparține primăriilor, la raport a fost chemat și Ministerul Educației. Șeful Direcției generale învățământ preșcolar, primar și secundar, Valentin Crudu, a anunțat că nu se știe cu exactitate ce se întâmplă în grădinițe la capitolul alimentație, deoarece nu are pârghii directe de control. Totuși, Crudu a specificat că după evaluarea grădinițelor și școlilor s-a constatat un șir de probleme, cum ar fi lipsa bucătarilor, asistenților medicali, lipsa investițiilor în utilaje frigorifice și diferențe mari de prețuri pentru produsele alimentare. „Legea achizițiilor publice este foarte permisivă și nu permite controlul riguros al agenților economici. Aproximativ 50% din carnea de pui este de import. Nu se știe cât de calitativă este carnea. Cum depistăm produsele alterate?”, s-a întrebat Valentin Crudu de la Ministerul Educației, întrebare care a rămas fără răspuns.
CITIȚI ȘI: Copiii vor avea meniuri noi la grădinițe și școli
Reprezentanta Primăriei Chișinău le-a amintit deputaților despre cât de netransparentă este Legea achizițiilor publice. Consiliera primarului Capitalei, Lucia Caciuc-Roșioru, a propus să fie centralizate achizițiile publice la nivel de Chișinău, să se fortifice auditul intern, să existe un caiet de sarcini unic și un mecanism schimbat. De asemenea, aceasta a atras atenția că lipsește concurența reală, adică la licitație se prezintă un agent economic care are prețuri diferite, iar funcționarii nu au de unde alege.
În susținerea producătorului autohton
Revenim la ANSA, una din instituțiile responsabile de calitatea produselor care ajung pe masa copiilor și prevenirea unor situații de fraudare. Șeful adjunct al instituției Ion Toma a propus deputaților să adopte o lege care să oblige autoritățile locale să nu permită furnizorilor de alimente ce nu dispun de certificatul sanitar-veterinar să participe la licitațiile publice. Totodată, acesta a sugerat Legislativului ca în situații de risc grav pentru sănătatea consumatorilor, ANSA să poată suspenda activitatea firmei până la remedierea încălcărilor.
La fel ca și colegii săi, Ion Toma a menționat importanța revizuirii sistemului de achiziții publice și a subliniat că produsele alimentare și agricole trebuie cumpărate direct de la producător sau importator, nu prin intermediari. Toma însă nu a putut răspunde la întrebarea cât lapte de import a fost livrat în grădinițe?
Combinarea incorectă a alimentelor
La începutul lunii februarie, deputații s-au întâlnit cu părinții din Orhei și Chișinău pentru a afla problemele celor mici direct de la mame. Carolina Chirilescu, mamă și reprezentanta organizației neoficiale „Grupul părinților solidari”, formată din peste 8.000 de persoane din toată Moldova, susține că meniul nu se respectă în foarte multe grădinițe din țară. Femeia a vorbit despre nerespectarea meniului, diferențele de preț, bolile gastrointestinale și despre taxele plătite de părinți. Aceasta spune că meniurile sunt relativ bune, dar nu se respectă. „Mere autohtone avem, morcov avem. În loc de fructe și legume proaspete, copiilor li se dă pâine și chifle din făină”, a explicat Carolina.
Mamele s-au arătat indigante că copiii lor mănâncă supă preparată din mazăre, lapte și făină sau budincă din griș asorată cu varză înnăbușită. Femeile au specificat și gramajul prea mare de zahăr și ulei. Cea mai mare problemă este diversitatea alimentelor și combinarea corectă a acestora.
În grădinițele din Orhei se respectă meniul aporbat de Ministerul Sănătății, însă mamele sunt nemulțumite că nu se oferă copiilor mâncare mai multă, diversificată și adaptată după necesitățile celor mici. „Copiii sunt obișnuiți să mănânce altfel acasă. Ei vin flămânzi. Un copil primește un măr și 50 de grame de biscuți la ora 16:00. Ce se întâmplă cu stomacul lui până ajunge acasă?”, s-a întrebat o mamă din Orhei.
Meniuri noi, reguli vechi
Comisia specială a Parlamentului are la dispoziție în total 90 de zile pentru a prezenta în plen un raport și propunerile legislative. Acest lucru ar trebui să se întâmple la sfârșitul lunii martie 2017. Până acum au avut loc opt ședințe. Între timp, aceștia au făcut și vizite neplanificate la mai multe grădinițe din Republica Moldova pentru a verifica modul de preparare a bucatelor. Lucrurile un pic s-au schimbat, dar încă persistă nereguli în calitatea produselor alimentare oferite copiilor. Lipsa certificatului de conformitate pentru covrigi și un singur depozit pentru toate produsele alimentare sunt unicele nereguli pe care le-au depistat aleșii poporului în câteva grădinițe din Chișinău, a scris Ziarul de Gardă.
În această perioadă, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, s-a întâlnit și el cu părinții și a vorbit la tema alimentației în grădinițe. Acesta a răspuns la întrebările părinților privind bugetul alocat pentru educație, procedura de organizare a licitațiilor pentru produsele alimentare, bugetul planificat pentru dezvoltare etc. La discuția organizată la pretura Buiucani, părinții au vrut să afle cine răspunde de calitatea alimentelor livrate în grădinițe. Dorința părinților a fost firească, mai ales că în ultimele săptămâni au continuat să apară cazuri de toxiinfecții alimentare din grădinițele din Republica Moldova. În primele zile din februarie, trei copii de la Grădiniţa nr. 5 din sectorul Râşcani al Capitalei au ajuns la spital, potrivit publika.md, dar autoritățile au confirmat că anterior au mai fost înregistrate cazuri similare la grădiniţele din suburbiile Stăuceni şi Durleşti.
Până la sfârșitul lunii martie însă, când am putea afla niște răspunsuri de la legislatori, grupul părinților organizați pe rețeaua de socializare Facebook continuă să posteze meniuri și cer majorarea salariilor pentru lucrătorii din grădinițe.