Cum Moldova a ratat resurse pentru investiții de 25 miliarde de dolari

Republica Moldova ar fi putut să se transforme dintr-o țară săracă lipită pământului în una prosperă și competitivă, să-și dezvolte o infrastructură a industriei de invidiat, o piață financiară funcțională și să asigure un nivel de trai decent pentru cetățeni, dacă ar fi administrat corect banii veniți de la moldovenii care muncesc peste hotare, consideră expertul în economie Gheorghe Costandachi.

Sursa foto.
Sursa foto.

Studiul „Republica Moldova la un sfert de secol de independență. Realități social-economice”, lansat marți, 21 iunie, relevă faptul că deși suma oficială a remitențelor din perioada 2000-2015 este de 15,6 miliarde de dolari, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis cu 65% sau 9 miliarde de dolari mai mult.

Remitențele ar fi scăpat Moldova de sărăcie, dacă ar fi fost gestionate corect

Potrivit estimărilor lui Gheorghe Costandachi, economia Republicii Moldova ar fi trebuit să primească infuzii de investiții din resurse totale de 24,6 miliarde de dolari, bani care ar fi scos moldovenii din sărăcie. Astfel, autorul analizei susține că această masă valutară impunătoare ar fi trebuit să fie utilizată pentru crearea unei economii durabile și competitive, să asigure dezvoltarea industriei, pieței financiare, crearea locurilor de muncă, să elimine sărăcia și să asigure un nivel de trai atractiv pentru locuitorii din stânga Nistrului și care ar fi facilitat reintegrarea.

Totuși, expertul afirmă că acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece banii nu au fost valorificați din cauza proastei guvernări a Băncii Naționale a Moldovei și a proceselor financiar-economice din țară.

De ce remitențele nu s-au transformat în investiții

Gheorghe Costandachi FOTO Profil Facebook
Gheorghe Costandachi FOTO Profil Facebook

„Aceste cifre impunătoare trezesc interesul populației și fiecare cetățean este curios să știe unde au dispărut toți acești bani și de ce guvernele anterioare nu luat măsuri de protecție pentru a evita scoaterea banilor din sistemul bancar în afară prin scheme dubioase sau de ce nu au fost luate măsuri pentru crearea condițiilor favorabile pentru redirecționarea banilor în scopul creșterii și dezvoltării durabile”, a declarat Gheorghe Costandachi.

Astfel, schema elaborată pentru a arăta interconexiunile remitențelor cu economia formală și subterană, dar și efectele modului în care circulă acești bani, denotă că sumele trimise de moldovenii din străinătate sunt utilizate pentru consum, producție și importuri. Anume din aceste surse banii ar trebui să ajungă în bugetul de stat pentru a asigura populația cu pensii, salarii și servicii sociale decente, precum și pentru a deveni un pilon sustenabil pentru funcționarea instituțiilor statului. Totuși, acești bani nu ajung în buzunarele cetățenilor din cauza politicului, corupției și a cercurilor de influență la nivel înalt, a afirmat expertul în economie.

Mecanismul prin care cetățenii sunt deposedați de valută

În același timp, expertul Gheorghe Costandachi consideră că „mecanismul secret de deposedare de valută străină” are mai multe componente, cum ar fi cursul de schimb al monedei naționale sau prețurile de pe piață. În opinia economistului, piața valutară este dictată de persoane din umbră care controlează sistemul bancar și care stabilesc valori convenabile lor pentru a obține profit, iar prețurile sunt dictate de cartelurile de import și comerț cu ridicata și cu amănuntul.

„Prin structura prețului, în cea mai mare parte a ei, valuta străină este furată, scoasă din țară prin contracte de import a bunurilor, serviciilor și resurselor energetice, încheiate de companii moldovenești cu cele din zonele off-shore, proprietari ale cărora sunt aceleași persoane. Astfel, diferența dintre adaosul comercial la prețurile de la producători și până la vamă se sedimentează în conturile off-shore” , a explicat doctorul în economie.

Prin urmare, anume din cauza funcționării unor astfel de scheme, moldovenii sunt nevoiți să plătească prețuri cu peste 50% sau chiar de câteva ori mai mari la produsele alimentare și nealimentare față de cele afișate în Uniunea Europeană.

Cum s-au pierdut banii moldovenilor din străinătate

Astfel, Gheoghe Costandachi a precizat că remitențele sunt scoase din țară prin următorul traseu: fluxul de bani străini este trecut prin cursul de schimb valutar, este folosit pentru consum, care la rândul său furnizează resurse financiare trecute prin cursul valutar pentru a fi folosit la importuri ce asigură piața de bunuri și servicii. După ce remitențele sunt scoase în afară printr-o astfel de schemă, sursele financiare ajung pe piața bunurilor, serviciilor și mărfurilor și se pierd în consum.

Menționăm că datele Băncii Naționale a Moldovei arată că volumul de remitențe continuă să scadă în ultimii ani, această diminuare fiind în 2015 de 25% față de suma înregistrată în 2014. Prognozele din studiu arată că volumul banilor transferați în Republica Moldova se va reduce în următorii ani cu cel puțin 10-15% față de anii precedenți.

Un comentariu la „Cum Moldova a ratat resurse pentru investiții de 25 miliarde de dolari”

Lasă un comentariu