O nouă ședință comună a guvernelor Republicii Moldova și României va avea loc în luna noiembrie la Chișinău. Va fi cea de-a patra întrunire în acest format, celelalte trei având loc în anii 2012, 2015 și 2017 la Iași, Constanța și Piatra-Neamț.
Întâlnirile s-au soldat întotdeauna cu semnarea de noi acorduri, oferirea de noi împrumuturi, exprimarea recunoștinței și a susținerii reciproce între cele două state. moldNova.eu a trecut în revistă cele mai importante proiecte care s-au materializat în urma celor trei ședințe comune între Guvernul României și cel al Republicii Modova.
Cele trei ședințe comune ale guvernelor Republicii Moldova și României s-au desfășurat de fiecare dată cu participarea altor prim-miniștri. În 2012 s-au întâlnit premierul moldovean Vlad Filat cu omologul său român Mihai-Răzvan Ungureanu. În 2015 ședința comună a fost condusă de prim-ministrul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, și cel al României, Victor Ponta, iar în 2017 – premierul actual al țării noastre, Pavel Filip, s-a întâlnit cu prim-ministrul României, Sorin Grindeanu. Cea de-a patra ședință comună va fi condusă de Pavel Filip și premierul României, Mihai Tudose.
Prima ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova
Prima ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova a avut loc pe 3 martie 2012 la Iași. În cadrul acesteia a fost semnat Planul de Acțiuni pentru aplicarea Declarației Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei Interguvernamentale România — Republica. Un alt document semnat se referă la cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, dar și la cooperarea în domeniul turismului.
De asemenea, a fost semnat un acord privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate în Republica Moldova. Celelalte documente au vizat securitatea socială sau cooperarea între ministerele Muncii, ale Educației și Sportului.
Întâlnirea dintre premierii celor două state vecine din acea perioadă a fost „unică”, întrucât atât Vlad Filat, cât și Mihai-Răzvan Ungureanu sunt absolvenți ai Universității „Alaxandru Ioan Cuza” din Iași. „Oameni care, ştiindu-se din sălile aceleiaşi universităţi, nu au doar ce să-şi spună unul celuilalt, ci au şi ce face împreună. Profesorul universitar ieşean, actualul rector al Universităţii, remarca faptul că este o onoare pentru noi doi, dar şi pentru universitate deopotrivă, ca doi absolvenţi ai aceleiaşi universităţi, de-o generaţie, să se regăsească în poziţii omoloage la aceeaşi masă, vorbind aceeaşi limbă, gândind la fel şi simţind la fel. Eu cred că este unic”, a spus atunci premierul român Ungureanu.
A doua ședință comună – împrumut de 150 de milioane de euro
Cea de-a doua reuniune a guvernelor României și Republicii Moldova a avut loc pe 22 septembrie 2015, la Constanța. Întâlnirea a fost stabilită în luna august a aceluiași an când prim-ministrul României, Victor Ponta, a efectuat o vizită oficială la Chişinău chiar pe 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova. În cadrul acelei întâlniri a fost semnat un protocol prin care România și Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistență financiară în valoare de 100 de milioane de euro pe care autoritățile de la București s-au angajat să o acorde Chișinăului încă în anul 2010. Din acești bani au fost renovate până acum peste 800 de grădinițe din Republica Moldova.
În luna septembrie, în cadrul ședinței comune care s-a desfășurat la Constanța, membrii celor două cabinete de miniștri au discutat condițiile Acordului privind asistența financiară rambursabilă, în valoare de 150 de milioane de euro. „Este o perioadă dificilă prin care Republica Moldova trece acum, din punct de vedere financiar și bugetar, până la momentul când va avea un acord cu instituțiile financiare internaționale, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, așa cum am avut și noi, în anii trecuți. Cred că este de datoria și mai ales este de puterea României ca, într-un moment dificil, să fim primii care putem spune: da, suntem aici, vă putem sprijini și putem să vă dăm acest împrumut rambursabil, în condiții extrem de avantajoase”, a declarat atunci premierul român Victor Ponta.
Premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul României și a asigurat oficialii români că la următoarea ședință comună va raporta rezultatele proiectelor implementate cu sprijinul financiar al României. „Cu cât mai aproape este Republica Moldova de România, cu atât mai aproape este de Europa”, a punctat premierul moldovean.
Dezacordul lui Klaus Iohannis
Luna următoare, în octombrie 2015, a fost semnat Acordul cu privire la împrumutul celor 150 de milioane de euro. Președintele României, Klaus Iohannis, şi-a exprimat atunci dezacordul ca România să ofere Republicii Modova un împrumut de 150 de milioane de euro, considerând inoportună acordarea acestei sume unei țări care se află în criză politică.
Totuși, primele două tranşe din acel împrumut, de 60 de milioane de euro şi de 50 de milioane de euro, au fost transferate în august 2016 şi în februarie 2017 Republicii Moldova. Ultima tranşă a împrumutului, de 40 de milioane de euro, a fost oferită în luna septembrie 2017.
A treia ședință comună: „România așteaptă seriozitate”
A treia ședintă comună a celor două guverne s-a desfășurat pe 23 martie 2017 la Piatra Neamț. De această dată s-au întâlnit premierul moldovean Pavel Filip și omologul său român Sorin Grindeanu. Cei doi au avut o întrevedere tete-a-tete, după care discuțiile despre parteneriatul bilateral și posibilitățile de aprofundare a colaborării moldo-române, inclusiv prin lansarea a noi proiecte, au continuat la ședința în format restrâns a guvernelor de la Chișinău și București. Filip a afirmat că acordarea împrumutului în valoare de 150 de milioane de euro a reprezentat un important sprijin acordat de România Republicii Moldova.
De cealaltă parte, premierul român a asigurat că țara sa va sprijini în continuare Republica Moldova și a subliniat faptul că „România așteaptă consecvență și seriozitate”. „Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova, iar România este pregătită să susțină autoritățile de la Chișinău pe acest drum”, a declarat Grindeanu.
În cadrul acestei reuniuni s-au discutat acte normative privind stadiul proiectelor comune în derulare, cum ar fi proiectul de asistență tehnică și financiară acordat de partea română Guvernului Republicii Moldova, dar și proiectele sectoriale comune din domeniul energetic, educațional, cultural.