Spațiul mediatic european a fost, începând de duminică, acaparat de desfășurarea referendumului din Spania, privind secesiunea regiunii autonome Catalonia. Referendumul a fost declarat unul ilegal de autoritățile de la Madrid, iar forțele de ordine spaniole au încercat să împiedice desfășurarea plebiscitului separatist chiar și cu prețul bastoanelor și gloanțelor de cauciuc.
Catalonia visează la republică. Madridul condamnă referendumul
Chiar dacă la baza secesionismului catalan stau mai degrabă elemente de rațiunie economică – Catalonia fiind cea mai bogată regiune a Spaniei – și nu neapărat unele naționaliste, catalanii au împânzit străzile Barcelonei, înarmați cu drapele separatiste și așteptând o reacție din partea oficialilor. Într-o declarație publică, liderul catalan, Carles Puigdemon, a spus că „în această zi de speranță și suferință, cetățenii Cataloniei au câștigat dreptul de a declara un stat independent sub forma unei republici”. Reacția Madridului nu a întârziat să apară așa că imediat după încheierea votului premierul spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că nu recunoaște legitimitatea acestui referendum. Potrivit acestuia, catalanii au fost înșelați să participe la un plebiscit ilegal. El a numit referendumul o batjocură de democrație.
Uniunea Europeană, prinsă în offside
În urma altercațiilor dintre poliție și civili, au fost rănite peste 900 de persoane. Chiar și așa, 42% dintre locuitorii regiunii au reușit să participe la referendum, votând în proporție de 90,1% pentru ieșirea Cataloniei de sub jurisdicția Regatului Spaniol. Referendumul catalan, dar și violențele care l-au însoțit a prins autoritățile europene nepregătite. Principalii lideri europeni au avut reacții palide, declarând pe alocuri că susțin integritatea Spaniei, fără însă să condamne intervenția brutală a poliției spaniole sau să ofere soluții pentru remedirea situației.
Comisia Europeană a refuzat până acum să intervină în ceea ce ea a descris drept o problemă internă spaniolă și a cerut ambelor părți „să se miște foarte rapid de la confruntare la dialog”, notează Reuters. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a împărtășit argumentele constituționale ale premierului spaniol, dar i-a cerut acestuia să găsească modalități de a preveni o escaladare a conflictului.
Un precedent periculos pentru viitorul Uniunii Europene
Plebiscitul catalan, în cazul în care va avea drept finalitate declararea independenței regiunii, riscă să devină un precedent periculos pentru alte state membre ale UE. Catalanii pot deschide o cutie a pandorei și să declanșeze mișcări de secesiune în Belgia, Italia, Franța, România etc. Așa se face că majoritatea liderilor europeni și-au declarat susținerea pentru integritatea teritorială a Spaniei.
Cum este influențată Republica Moldova de secesionismul catalan
Republica Moldova este un stat mic care de cele mai multe ori se raliază la evenimentele politice internaționale și mai ales europene. Așa se face că Moldova se confruntă și ea într-o oarecare măsură cu o situație asemănătoare cu cea a Spaniei, și anume existența unui curent secesionist în sudul Republicii Moldova, acolo unde unii lideri ai Unității Teritorial-Autonome Găgăuzia promovează ideea unei separări a autonomiei de Chișinău. Așadar, secesionismul catalan poate servi drept exemplu pentru unele minți înfierbântate de la Comrat.
Găgăuzia, Catalonia noastră
Deși o comparație între găgăuzi și catalani nu este cea mai potrivită, situația găgăuzilor merită comparată cu cea a catalanilor prin prisma orgoliului „națiunilor mici”. Dacă 91% din cei care au reușit să voteze duminică în Catalonia și-au manifestat dorința de a se separa de Spania, păi în urma unui referendum din anul 2014 în Găgăuzia, peste 98% au votat pentru un viitor diferit de cel al Moldovei europene. Autoritățile moldovenești, la fel ca și cele spaniole, au declarat acel plebiscit ca fiind unul ilegal. Totuși, Chișinăul nu a făcut greșeala Madridului și nu a folosit organele de forță pentru a împiedica desfășurarea lui, chiar dacă unii găgăuzi mai extremiști și-ar fi dorit atunci o provocare din partea Chișinăului. Să fi dat atunci Chișinăul dovadă de înțelepciune sau a fost pură neputință?
Găgăuzii nu cred în statul independent Republica Moldova
Într-un sondaj realizat la finele anului 2015 de Institutul de Politici Publice în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, doar 19% din respondenți au declarat că văd viitorul Republicii Moldova în forma actuală, adică în calitate de stat independent și unitar. Restul își doresc fie intrarea regiunii în componența Federației Ruse, fie oferirea unui oarecare statut de independență Găgăuziei. Aceste date, care nu au fost analizate îndeajuns, ar trebui să ne pună pe gânduri. Or, de situația actuală din autonomie sunt în primul rând vinovați politicienii care s-au perindat pe la cârma statului 26 de ani și care nu au construit un cadru favorabil integrării definitive a găgăuzilor în statul Republica Moldova.
Lumea rusă din sudul Republicii Moldova. În ce cred locuitorii din Găgăuzia și Taraclia
Chiar dacă aspirațiile secesioniste ale catalanilor au fost ghidate de rațiuni economice, iar cele ale găgăuzilor sunt ghidate de identitatea culturală și lingvistică, dar și de viziuni asupra unor valori general-umane, unii găgăuzi și-au declarat admirația pentru desfășurarea evenimentelor din Catalonia și se regăsesc în aspirațiile catalanilor.