Greceanîi, Filat și Leancă și-au bătut joc de banii europeni

Guvernele Greceanîi, Filat și Leancă au irosit banii europeni în proiecte care nu au dus la reforme eficiente în Republica Moldova. Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport devastator care analizează folosirea fondurilor Uniunii Europene în Republica Moldova în perioada 2007-2014.

Auditul realizat de funcționarii europeni analizează modul în care au fost cheltuiți la Chișinău cei 782 milioane de euro acordați între 2007 și 2014 – respectiv 37 de euro pe cap de locuitor anual, cea mai mare sumă de bani acordată de UE unei țări nemembre. Banii europeni au fost incluși în bugetul de stat al Republicii Moldova și cheltuiți în cadrul programelor guvernamentale. Raportul de audit poate fi citit integral aici.

Printre problemele principale cu care se confruntă Republica Moldova se numără corupția generalizată și administrația publică deficitară, aspecte care, începând cu 2007, au reprezentat un element important pentru asistența din partea UE.

Jaful miliardului și suspendarea banilor europeni

În luna noiembrie 2014, anumite riscuri macroeconomice s-au materializat în Republica Moldova, când a fost făcută publică dispariția sumei de 1 miliard de dolari americani reprezentând fonduri ale deponenților, în cadrul unui scandal de corupție care implica trei bănci din țară (a se vedea caseta 1). Întrucât nivelul de risc urma să crească, Comitetul director la nivel înalt din decembrie 2014 a decis să studieze cu atenție cazul Moldovei în 2015 în contextul alocării de sprijin bugetar. După o analiză realizată pe plan intern cu privire la posibilele măsuri de atenuare a riscurilor, Comisia Europeană a reacționat în luna iulie 2015, anunțând în mod public suspendarea plăților pentru sprijinul bugetar, în așteptarea încheierii unui acord între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Republica Moldova12. De asemenea, Comisia a redus în mod semnificativ, în comparație cu anii precedenți, procentul de sprijin bugetar programat pentru 2015 (a se vedea graficul 1). Situația din sectorul bancar a pus serios sub semnul întrebării integritatea fondurilor UE vărsate în bugetul de stat al Republicii Moldova. Nu este însă posibil să se dovedească faptul că fondurile UE au fost afectate, întrucât acestea au fost integrate în bugetul general de stat.

Principalele probleme

Auditorii europeni remarcă următoarele probleme în folosirea banilor europeni de către guvernele Republicii Moldova dintre anii 2007-2014:

• Programele de sprijin bugetar sectorial nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile naționale, iar modul în care au fost stabilite bugetele pentru aceste programe de sprijin era și el lipsit de claritate
• Unele dintre condițiile specifice pentru tranșe au fost îndeplinite între faza de negociere a programului și începerea acordării sprijinului bugetar sectorial sau nu erau direct măsurabile
• Condițiile nu au fost aplicate întotdeauna în mod consecvent, astfel încât să încurajeze reformele
• Acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu era justificată corespunzător
• Conform imaginii prezentate de indicatorii internaționali, Republica Moldova a înregistrat puține progrese în ceea ce privește reforma sectorului justiției și combaterea corupției
• Proiectele au contribuit parțial la consolidarea administrației publice
• Cursurile de formare a funcționarilor moldoveni cu privire la sprijinul bugetar au fost organizate tardiv

În urma examinării documentare realizate de Curte, nu a reieșit în mod clar care a fost justificarea pentru acordarea unor fonduri suplimentare Republicii Moldova. La baza alocărilor acordate în cei trei ani a stat doar o analiză limitată a progreselor realizate. Rapoartele privind progresele înregistrate în domeniul PEV nu demonstrează că Republica Moldova a înregistrat progrese în direcția instituirii democrației. Conform raportului din 2013, în prima jumătate a anului, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai gravă criză politică din ultimii ani, descrisă ca fiind un colaps instituțional ce a adus prejudicii de durată credibilității instituțiilor democratice naționale.

Concluziile auditorilor europeni

UE întâmpină dificultăți semnificative în ceea ce privește implementarea asistenței în Republica Moldova. Instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduc în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia pentru încurajarea reformelor.

În general, proiectele au produs realizările scontate. Cu toate acestea, din cauza lipsei de voință politică și a altor factori externi, rezultatele nu au fost întotdeauna sustenabile.

Banii europeni vor veni mai greu

Comisia ar trebui să îmbunătățească modul în care utilizează condiționalitatea. Acest lucru ar trebui să presupună: (i) stabilirea unor condiții clare și pertinente și a unor indicatori de performanță pentru a evalua mai bine rezultatele și pentru a putea demonstra obținerea acestora; și (ii) o reacție fermă, proporțională și rapidă în cazul în care guvernul Republicii Moldova nu dă dovadă de un angajament suficient în ceea ce privește respectarea condițiilor convenite. Acordarea de fonduri ca stimulent ar trebui să se bazeze pe o aplicare mai strictă a metodologiei existente.