Igor Dodon a decis să felicite moldovenii cu ocazia Zilei Independenței cu 5 zile mai devreme decât data la care Republica Moldova s-a desprins de Uniunea Sovietică. Acesta a lansat două mesaje video și a făcut-o deja în stilul tradițional – în limbile română și rusă -, dar având câteva mențiuni în care se contrazice. Noi am identificat cinci din ele.
1. „Pentru mine este foarte important ca și fiii mei, și semenii lor să fie mândri de țara în care trăiesc”.
De fapt, Igor Dodon optează pentru desființarea statului actual Republica Moldova și crearea unei federații compusă din trei subiecți – Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Atât în programul său electoral din campania pentru prezidențiale, cât și după ce a fost învestit în funcție, acesta a recunoscut că vrea să federalizeze Moldova, ca o formă de rezolvare a conflictului transnistrean – chiar dacă ulterior a spus că acest proces poate fi numit „cu alte cuvinte”. Mai mult decât atât, acesta a dat de înțeles că după alegerile parlamentare, dacă Partidul Socialiștilor va obține majoritatea parlamentară, atunci va implementa programul formațiunii pe care a condus-o oficial până în anul 2016, program ce prevede instituirea a trei constituții, trei bugete și a trei legislații. Mai multe despre această utopie, așa cum a fost calificată de experții politici de la Chișinău, citiți în articolul „Federalizarea Republicii Moldova – utopia lui Dodon: trei constituții, trei bugete, trei legislații”.
2. „Melodiile doinelor populare îți fac sufletul să vibreze. Dansurile populare pline de viață și energie îți dau aripi”.
Nu putem afirma cu certitudine dacă doinele populare fac să vibreze sufletul lui Igor Dodon, dar cert este că acesta și-a amintit de ele abia acum, în ajun de Ziua Independenței. Anterior, acesta a organizat mai multe concerte în centrul Capitalei sau în alte orașe, la care a invitat tineri sau veterani de război, dar la nicio astfel de manifestație nu a răsunat o doină. Spre exemplu, în luna iulie, la inițiativa lui Igor Dodon a avut loc așa-numitul festival „Generația viitorului”, iar cadoul șefului statului pentru absolvenții liceelor a fost organizarea unui concert „cu artiști atât din est, cât și din vest”: trupa „A’Studio”, „Градусы“, „SunStroke Project”, Elena Temnikova, Randi, Mot și DJ.MEG. Recent, la Comrat, cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la crearea așa-numitei „Republici Găgăuzia”, președintele socialist de la Chișinău a oferit un cadou locuitorilor orașului, așa cum s-a exprimat acesta, fiind vorba despre un concert al trupei ruse Serebro. Pe 24 august, în Piața Marii Adunări Naționale, acesta organizează o altă manifestație de acest gen, cu artiști ruși, chemând moldovenii să sărbătorească „ziua eliberării”. De fapt, în august 1944 trupele sovietice au început una din cele mai sângeroase ofensive din istoria celui de-al Doilea Război Mondial – operațiunea „Iași-Chișinău”, în urma căreia Basarabia a fost ocupată de trupele ruse. În scena din centrul Capitalei vor evolua Orchestra Prezidenţială, corul Arhieresc de la Mănăstirea Curchi şi invitatul special, artistul emerit al Rusiei, Grigori Leps.
3. „Istoria noastră este și ea un motiv de mândrie. Avem domnitori ai Moldovei care au lăsat exemple uimitoare de sacrificiu și patriotism. Important e ca astăzi să reușim să le continuăm cauza și să păstrăm legătura dintre timpuri”.
Această frază este menționată pe fundalul imaginilor filmate pe aleea domnitorilor Moldovei, inaugurată în orașul Cricova. Aleea a fost deschisă inclusiv cu susținerea autorităților din România, țară pe care Igor Dodon o atacă deseori în discursurile sale publice. În ceea ce privește domnitorii la care face referire șeful statului și „cauza” care trebuie continuată, atunci în acest caz apar câteva întrebări retorice: Dodon are în gând să cucerească Suceava de la români sau Chilia de la ucraineni? Vrea Dodon să pornească un război cu turcii? etc. Istoricii ne învață că istoria statală a actualei Republici Moldova nu are nici o legătură cu voievodatul medieval al Moldovei, la care face referire deseori Igor Dodon. Evoluția voievodatului medieval al Moldovei se încheie între anii 1859-1861 prin procesul unirii cu Țara Românească.
4. „Avem tineri deștepți și talentați, grație cărora putem afirma cu certitudine Moldova are viitor”.
Din nou, anume pentru tinerii „talentați și deștepți” Igor Dodon a hotărât că un concert cu participarea trupei Serebro, „Градусы”, „SunStroke Project” sau Randi este cea mai potrivită manifestație. Totodată, deși se declară un susținător al tinerilor deștepți și talentați, Igor Dodon nu a ezitat să-i critice pe cei care aleg să-și dezvolte capacitățile profesionale la instituțiile din România. Acesta a declarat în ajunul alegerilor prezidențaile de anul trecut, la postul rusesc Russia Today, că oferirea de burse de studii tinerilor moldoveni din partea României este o „politică de românizare” și că Rusia ar urma să se implice în această situație. „Vă voi da un singur exemplu, pentru a nu critica Rusia, dar veți înțelege. România oferă în fiecare an studii gratuite pentru mai mult de 5.000 de tineri din Republica Moldova. Acești tineri se bucură de o bursă, de cazare gratuită. Înțelegeți ce îi învață acolo? Ei primesc cetățenia românească, apoi se întorc. Acest lucru înseamnă românizare. Rusia, dacă nu greșesc, oferă doar 150-200 de locuri. Simțiți diferența? Când am fost co-președintele Comisiei interguvernamentale moldo-ruse în anii 2008-2009, ridicam mereu această întrebare”, a spus atunci Dodon.
5. „Atunci când răsună imnul Republicii Moldova și este arborat solemn drapelul de stat ești întotdeauna cuprins de emoție, de sentimentul de mândrie pentru țara natală și poporul nostru”.
La începutul acestui an, pe 2 februarie 2017, Igor Dodon a declarat că vrea să instituie o nouă sărbătoare în Republica Moldova care să se numească „Ziua statalității”, dar și să fie aprobat prin lege drapelul istoric al Țării Moldovei – „cel roșu cu cap de bour”. Nu ne rămâne să ne întrebăm care drapel totuși îl cuprinde de emoție pe șeful statului?