Meniu Închide

Între înjurături, biserică, spital și milă: viața oamenilor cu dizabilități din Republica Moldova

Circa 5% din populația Republicii Moldova este procentul persoanelor cu dizabilități fizice și mintale. Oameni care duc o viață izolată, nu au posibilitatea să muncească, sunt bătuți și înjurați din cauza condiției lor – după cum relevă un studiu privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități realizat de asociația Keystone Moldova. Viața acestor oameni se împarte între biserică, spital și magazin – dar de plimbări prin parc, ieșiri în restaurante sau vacanțe cu familia nici nu poate fi vorba.

Deschiderea oficială a Azilului pentru copii orfani şi cu dizabilităţi „Sarepta” a Bisericii Penticostale din Sărata-Galbenă. Noiembrie 2014 Sursa foto

Mai mult de jumătate din persoanele cu dizabilități – 56% – sunt femei, iar 44% sunt bărbați, potrivit studiului realizat pe un eșantion de 1.206 de participanți. Majoritatea persoanelor cu dizabilități, aproximativ 61% provin din mediul rural și doar 17% din orașe mari. Totodată cele mai răspândite dizabilități sunt cele fizice – 36%, cele psiho-sociale – 26%, mintale – 11%, de văz – 9%, de auz – 2%.

Alimentația și condițiile de trai

Vacanțe o dată pe an cu familia sau schimbarea electrocasnicelor și a mobilierului vechi din casă reprezintă un lux pentru moldovenii cu probleme grave de sănătate. Aproape 90% din respondenți au declarat că nu-și permit deloc să plece în vacanță cu familia și doar 6% dintre aceștia au spus că-și permit o vacanță „în mică măsură”.

În plus, doar 2% dintre persoanele cu necesități speciale au declarat că își permit să mănânce fructe și legume în fiecare zi, pe când 42% din respondenți au recunoscut că nu consumă astfel de produse. Carne sau pește la fiecare două zile consumă 1% dintre respondenți, 37% – în mică măsură, iar cei mai mulți – 53% nu își permit să adaoge în coșul de cumpărături astfel de produse. De servicii de internet, televiziune și telefonie mobilă se bucură 22% din persoanele intervievate, 33% – în mică măsură și 17% nu au deloc acces la astfel de servicii.

Serviciile de reabilitare pentru persoanele cu dizabilități nu sunt o opțiune. Aproximativ 67% dintre acești oameni nu au bani pentru a face reabilitare și doar 5% spun că pot beneficia de aceste servicii.


CITIȚI ȘI: Copiii cu nevoi speciale urmează cursurile unei școli normale la Ialoveni


Viață împărțită între biserică, spital și magazin

Viața socială a persoanelor cu dizabilități se rezumă la a merge la biserică, la magazin și la policlinică. Locul cel mai vizitat de către persoanele cu dizabilități este magazinul din localitate. Cel puțin o dată în săptămână acestea își vizitează rudele, vecinii sau prietenii (28%), de două-trei ori pe lună merg la biserică (14%) și la policlinică (20%).

Aproape 70% dintre participanții la studiu au declarat că nu merg niciodată în cafenele sau restaurante sau evenimente comunitare. Totodată, 50% dintre aceștia au recunoscut că nu ies în parcuri, iar 84% – nu merg la bibliotecă sau stadion. Potrivit studiului Keystone Moldova barierele în incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități sunt impuse de lipsa oportunităților de petrecere a timpului liber în sate și mai ales lipsa unei infrastructuri potrivite. În plus, există un număr considerabil de persoane cu dizabilități care sunt izolate în instituțiile rezidențiale și în spitalele de psihiatrie. Un alt factor care împiedică procesul de incluziune socială a oamenilor cu necesități speciale este atitudinea discriminatorie a prestatorilor de servicii și a autorităților publice locale față de cei cu dizabilități.

Peste 60% dintre persoanele cu dizabilități nu sunt angajate în câmpul muncii Sursa foto

Bătuți și înjurați

Aproximativ 67% dintre persoanele cu dizabilități nu au un loc de muncă, dar au fost angajate în trecut, iar 16% dintre acestea nu au avut niciodată un serviciu. Dintre cei neangajați doar 32% își doresc un loc de muncă pe când 63% recunosc că nu vor să se angajeze. Majoritatea spun că nu există locuri de muncă adaptate la nevoile lor sau că angajatorii refuză să ofere un job persoanelor cu dizabilități.

În comunitate persoanele cu dizabilități sunt privite de către semenii lor cu milă, au spus 47% dintre respondenți, 31% au spus că sunt priviți ca o oricare altă persoană, 23% au mărturisit că sunt tratați cu dispreț, 15% – cu neîncredere, 7% – cu frică, iar 6% au spus că sunt percepuți de ceilalți ca fiind „buni la suflet”. Aproape 20% din respondenți au spus că uneori sunt jigniți și înjurați pentru că au dizabilități, iar 2% au mărturisit că sunt bătuți frecvent din același motiv.

Când li se întâmplă să fie maltratate, 73% din persoanele cu dizabilități nu se adresează unei autorități competente care ar putea să le ajute. Doar 12% au spus că în astfel de cazuri de violență merg la poliție.


CITIȚI ȘI: Păpuși handmade pentru copii cu nevoi speciale. Cum le creează o femeie din Chișinău


Acces minim la justiție

Gradul de accesare a serviciilor juridice este foarte redus în cazul persoanelor cu dizabilități – mai bine de 95% din respondenți nu s-au adresat niciodată în ultimii 5 ani la judecătorie, procuratură sau poliție. Fiecare a patra persoană a indicat că, dacă a avut de soluționat o problemă de ordin juridic, s-au adresat la primărie.

Acest fenomen se explică prin faptul că mai bine de jumătate din persoanele cu dizabilități își cunosc foarte puțin dreptul de acces la justiție, la protecție împotriva violenței, torturii, nediscriminării.

În Republica Moldova trăiesc peste 180.000 de persoane cu dizabilități, ceea ce constituie aproximativ 5% din populația țării. Studiul celor de la Keystone Moldova a fost realizat pe un eșantion de 1.206 de persoane cu dizabilități în vârstă de peste 18 ani dintre care 1.107 locuiesc în comunități, iar 99 – în instituții rezidențiale și servicii de plasament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.