24
mart.
2017

Întreprinderile de stat sunt falimentate în mod intenționat, iar șefii își păstrează salariile grase

În timp ce întreprinderile de stat pierd anual milioane de lei și sunt la un pas de faliment, administratorii acestora continuă să-și ridice lunar salariile de zeci de mii de lei. De altfel, Republica Moldova este o țară bogată, dar extrem de prost administrată, susțin experții IDIS „Viitorul” și reprezentanții organizației Transparency International care reflectă într-un studiu modul defectuos în care sunt gestionate întreprinderile de stat.

Directorul CFM, în cadrul unei așa-numitei revizii de toamnă pe segmentul de cale ferată Chișinău-Varnița, Revaca-Căinari-Hadjimus FOTO profil Facebook

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, compania „Air Moldova” sau Întreprinderea de Stat „MoldATSA” suferă anual pierderi de milioane de lei, dar managerii acestora își primesc în continuare salariile.

„CFM a pierdut 100.000 de lei în 2015. Administratorul își primește salariul de 20.000 de lei în continuare. Air Moldova a pierdut 226 de milioane de lei, iar administratorul primește 23.000 de lei lunar. Curtea de Conturi constată că datoriile întreprinderilor de stat au crescut vertiginos și au ajuns în ultimii 2 ani la 2,5 miliarde de lei”, a dezvăluit Ianina Spinei, expert Transparency International Moldova.

Întreprinderile de stat sunt prost administrate

Republica Moldova este o țară bogată, dar extrem de prost administrată, potrivit directorului IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu. „Ai în proprietate peste 80 de miliarde de lei în instituțiile publice, aproape 35 de miliarde de lei în întreprinderi de stat publice și cu capital mixt și nu poți gestiona aceste proprietățile extrem de valoroase în interes public. Evaluarea minuțioasă a sectorului public și felul cum sunt gestionate întreprinderile de stat sunt foarte importante”, a declarat Igor Munteanu în cadrul unei conferințe de presă.


CITIȚI ȘI: Șef de la CFM, cu 125 de terenuri. Averile și salariile grase ale celor care conduc întreprinderea cu pierderi de milioane de lei


„Întreprinderile cu pierderi mari prejudiciază statul. Rapoartele Curții de Conturi atrag atenția asupra faptului că există probleme la administrarea patrimoniului public. O întreprindere aflată în gestiunea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nu a reflectat în contabilitate peste 2.400 de terenuri, iar Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor nu a înregistrat 59 de clădiri și 320 de terenuri. În activitatea acestor întreprinderi intervine politica”, a adăugat Ianina Spinei.

Întreprinderi falimentate intenționat

Unele întreprinderi de stat sunt aduse în pragul falimentului în mod intenționat pentru a fi ușor privatizate, susține directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Carașciuc. „Ni se vorbeste despre crestere economică, dar cercetările noastre arată că pierderile întreprinderilor de stat au crescut în perioada 2014-2015 din cauza unui management defectuos, dar și în mod intenționat. Sunt interese care doresc ca aceste întreprinderi sa fie falimentate intenționat ca apoi sa fie privatizate”, a opinat Lilia Carașciuc.

„Există întreprinderi de stat cu datorii de 15 miliarde de lei. Asta-i datoria noastră până la urmă! Datoria acestor întreprinderi este mai mare decat activele pe care le detine. Nu trebuie să mai faci privatizare, o bagi pur și simplu în datorie”, a completat expertul economic Veaceslav Ioniță.

Cum își gestionează statul proprietățile

Întreprinderile de stat trebuie să fie create doar atunci când autoritățile au un răspuns clar privind necesitatea acestora. „Un patrimoniu imens de 6 miliarde de lei nu are niciun cadru de reglementare. Trebuie să delimităm bunurile din domeniul public care nu pot fi înstrăinate sau gajate, ci doar gestionate pentru a presta servicii. Statul trebuie să-si protejeze patrimoniul prin înlăturarea posibilității executării operatiunilor de gajare, vânzare a acestor proprietăți”, a precizat Ioniță.

Fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruță consideră că întreprinderile de stat trebuie să se reorganizeze. „Datoria publică poate să crească cu alte 20-30% la o anumită perioadă. Există un risc enorm de îndatorare continuă. Statul are nevoie de o politică pentru a evita astfel de scenarii”, a menționat Negruță.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *