Proiectul așa-numitei legi „Big Brother” va rămâne în sertar până la sfârșitul lunii martie când Comisia de la Veneția va expedia Parlamentului Republicii Moldova un raport detaliat pe marginea documentului. Autoritățile asigură că până atunci nu se va face vreo mișcare pentru modificarea sau adoptarea documentului care a pus pe jar societatea civilă.
Proiectul de lege a fost promovat de Ministerul Afacerilor Interne și susținut de Guvern la 30 martie 2016 fiind înregistrat în Parlament în luna aprilie. Documentul prevede extinderea atribuțiilor instituțiilor statului în privința combaterii fenomenului de pornografie infantilă, procesul de descoperire și sancționare a infracțiunilor informatice, dar și a furturilor bancare.
Organele de drept au prea multe competențe
Avocatul Asociației Promo-Lex Vadim Vieru a reiterat că acest proiect de lege ar putea afecta viața privată și libertatea de exprimare a cetățenilor. În plus, documentul prevede ca oamenii legii să investigheze datele informatice într-un număr mare de infracțiuni. „Trebuie să existe un număr limitat de infracțiuni și aceste infracțiuni să fie bine argumentate ca să poată fi permisă cercetarea datelor informatice. Altfel, s-ar comite abuzuri. Proiectul prevede că unele acțiuni pot fi făcute fără autorizația judecătorilor de instrucție. Nu există garanții privind libertatea de exprimare, iar competențele organelor de drept în domeniul informatic se lărgesc mult”, a specificat Vieru, marți, în cadrul unei conferințe de presă.
Inițiativa Ministerului Afacerilor Interne îngrijorează și reprezentanții mass-media din țară, în special prin modul în care acest proiect a fost înregistrat în Parlament. „Un proiect de lege care a ajuns în Parlament fără să fi fost discutat adecvat cu societatea civilă înseamnă că nu trebuie să ajungă în Parlament. Eu și colegii mei considerăm că, până când în Moldova nu se va rezolva problema copruptiei, ar trebui să fie instituit un moratoriu pe adoptarea oricărei legi noi. Orice lege poate fi întoarsă împotriva unor categorii de cetățeni”, a declarat Alina Radu, redactor-șef la Ziarul de Gardă.
Un proiect complex și problematic
Autoritățile au asigurat reprezentanții societății civile că proiectul de lege va fi lăsat la o parte până când Comisia de la Veneția se va expune pe marginea documentului și va veni cu recomandări. Centrul de Resurse Juridice califică acest proiect de lege drept unul „complex și problematic”. „Am fost asigurați că societatea civilă va avea destul timp să analizeze și să facă rectificări pe baza documentului. Proiectul este unul complex și punem la îndoială scopul declarat al acestuia. Legea nu trebuie să vină în contradicție cu drepturile persoanelor și să nu instituie un sistem de supraveghere general care nu este eficient, ci scump și inutil. MAI s-a declarat deschis față de ideile noastre de modificare a proiectului”, a menționat Nadejda Hriptievschi, reprezentant al Centrului de Resurse Juridice.
CITIȚI ȘI: Legea Big Brother – Cum vrea statul să lupte cu pedofilii și teroriștii de pe Internet
„Salutăm intenția statului de a lupta cu pornografia”
Asociația Națională a Companiilor TIC din Moldova salută „intenția statului de a lupta cu pornografia”, dar subliniază faptul că autoritățile nu trebuie să uite dreptul la libera exprimare.
„Am depistat că există multe ambiguități în proiectul de lege care se află acum în Parlament. Articolele legii pot fi intepretate diferit. Ceea ce se propune a fi promulgat la noi se bazeaza pe directive învechite care în unele țări ale Uniunii Europene au fost declarate neconstituționale, a precizat Ana Chiriță, directorul executiv al Asociației Naționale a Companiilor TIC.
„Toate opiniile vor fi luate în calcul”
Autorii proiectului controversat spun că intenția MAI nu este să îngrădească drepturile și libertățile cetățenilor Republicii Moldova, ci să aibă mai multe pârghii de acțiune pentru a identifica infractorii. „În primul rând, scopul proiectului este combaterea criminalității. Au avut loc mai multe întâlniri cu prestatorii serviciilor de internet. Din textul proiectului de lege a fost exclusă expresia monitorizarea internetului. Proiectul a fost expediat Comisiei de la Veneția. Toate comentariile acesteia vor fi luate în calcul, la fel ca și opiniile societății civile”, a argumentat Veaceslav Bădărău, şeful adjunct al Centrului de combatere a crimelor informatice, co-autor al proiectului de lege.
Când se vor desfășura următoarele consultări publice
Proiectul de lege care își propune să extindă atribuțiile organelor de drept privind combaterea infracțiunilor informaționale a fost adoptat de Guvern și trimis spre examinare deputaților din Parlament în primăvara anului trecut. Printre măsurile pe care le propun responsabilii pentru combaterea crimelor cibernetice se numără blocarea adreselor IP sau stocarea traficului informațional. Totodată, autoritățile cred că metodele actuale nu mai sunt eficiente în combaterea infracțiunilor informaționale care se dezvoltă pe zi ce trece. Documentul a fost dezbătut în repetate rânduri la Chișinău, iar următoarea rundă de consultări ar trebui să se desfășoare în primăvară, după verdictul Comisiei de la Veneția.