„Nu avem nevoie de un ministru stilat, ci de o cultură stilată”. Cum ar trebui să arate Ziua Națională a Culturii

Ziua Națională a Culturii a fost marcată de un festivism sovietic și învechit în Republica Moldova. Pe 15 ianuarie s-au organizat recitaluri de poezie, depuneri de flori și expoziții de pictură sau carte. „Aș cheltui mai mulți bani pe educația culturală decât pentru tam-tam-uri prin parcuri”, spune actorul Boris Cremene, iar lingvistul Vlad Pohilă le recomandă autorităților responsabile să urmărească modul în care se organizează astfel de sărbători în alte state.

Ziua Naţională a Culturii a fost instituită în anul 2012 printr-o Hotărâre a Parlamentului și coincide cu Ziua Culturii Naționale celebrată în România, ambele fiind dedicate zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu.

Festivism sovietic

Lingvistul Vlad Pohilă se întreabă de ce autoritățile din Republica Moldova au ales opțiunea de a celebra „Ziua Națională a Culturii” și nu „Ziua Culturii Naționale”.

„Este o diferență mare între acestea două. Cât privește amploarea evenimentului, mi-e greu să judec, pentru că nu am fost implicat. Părerea mea este că asemenea manifestări sunt marcate de un festivism sovietic. Nu se fac manifestări de esență, ci de suprafață. În acest caz, activitățile sunt legate de numele lui Eminescu și avem parte de aceleași recitaluri, aceeași linie tradițională, fără schimbări care ar aduce ceva nou, poate mai interesant”, consideră Vlad Pohilă.

Poezii, cântece și expoziții

Programul dedicat Zilei Naționale a Culturii a constat în depuneri de flori la monumentele lui Mihai Eminescu din țară, organizarea recitalurilor de poezie și cântec, expoziții de pictură și carte, întâlniri cu oameni de cultură. Pe 13 ianuarie Ministerul Culturii a organizat Gala Festivalului național al tinerelor talente „Moldova creativă-25”, iar în această seară, sub patronajul aceleiași instituții, se desfășoară Gala Premiilor anuale ale Ministerului Culturii.

Primăria municipiului Chişinău a organizat alte evenimente, printre care proiectul „Sanie cu zurgălăi”. Pe 15 ianuarie, în schimbul unei cărţi dăruite pentru o bibliotecă, copiii au putut să se plimbe cu o sanie construită de Mihai Stamati, lector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Tot ieri, pe 15 ianuarie, a avut loc Ziua Uşilor Deschise la sediul Direcţiei Cultură a Primăriei municipiului Chişinău. Un eveniment ceva mai deosebit a fost organizat de compozitorul Eugen Doga care a susținut un recital chiar în locuința sa. Pe 14 ianuarie la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat s-au desfășurat ore de gramatică a limbii române.

O sărbătoare superficială

Direcțiile Cultură din celelalte localități ale țării au pus la cale un program la fel de searbăd. De exemplu, secția Cultură din Cahul a organizat un recital de poezie dedicat poetului Mihai Eminescu, o expoziţie de carte „Eminescu – un veac de nemurire”, o expoziție de cărți poștale din perioada interbelică şi postbelică și alte evenimente asemănătoare.

„Ar fi cazul să se organizeze niște manifestări care să pună accentul pe popularizarea unor fenomene și a unor aspecte esențiale ale culturii noastre. La noi se face ba Ziua Iei, ba Ziua Dovleacului, ba Ziua Covorului… Ca să nu mai spun că dincolo de niște alocuțiuni strict personale, la nivel oficial nu se spune nimic despre comunitatea spirituală și culturală românească. Se evită subiectul”, susține lingvistul Vlad Pohilă.

Acesta crede că autoritățile care își asumă responsabilitatea de a organiza astfel de „zile naționale” ar trebui să fie mai atente la cum se procedează în alte țări. „Țările Baltice sunt un exemplu. Acolo se scot la iveală lucrurile esențiale care au marcat națiunea, nu niște chestii de festivism care poate plac unora, dar nu atrag și celelalte segmente ale publicului”, afirmă Vlad Pohilă.

Politica ocupă prim-planul

Poetul Emilian Galaicu-Păun mărturisește că privește sceptic aceste sărbători oficiale. „Nu ne adunăm o dată în an, pe 31 august, să sărbătorim Limba Noastră – o sărbătorim și o cinstim de fiecare dată când o vorbim corect, când o promovăm etc. La fel și cultura: oricâte programe artistice s-ar face în ziua respectivă, contează mai mult ce s-a făcut peste an. Mă refer la investițiile în carte, teatre, muzee. Este adevărat că anul 2016 a fost, în sensul acesta, unul bogat. Faptul că s-a redeschis Muzeul Național de Artă în toată splendoarea sa este un mare atu”, menționează poetul. Redactorul-șef al editurii „Cartier” remarcă faptul că intelectualitatea de creație este împinsă spre marginea societății, iar prim-planul îl iau întotdeauna politicienii și evenimentele de alt ordin decât cel cultural.

„N-am scăpat de URSS. Ne lipsește educația”

„Nu avem nevoie de un ministru stilat, ci de o cultură stilată”, precizează la rândul său actorul Boris Cremene. Acesta și-ar dori ca celebrarea culturii să însemne și altceva decât evenimente artistice.

„Este clar că e bine să avem o astfel de sărbătoare, dar aș cheltui mai mulți bani pe educația culturală decât pentru tam-tam-uri prin parcuri și camere de luat vederi. În țara asta se face totul pe calapoadele sovietice, cu adunătura la monumente… Noi n-am scăpat de URSS încă. Nouă ne lipsește educația”, crede Boris Cremene.

Politicienii strică Ziua Națională a Culturii

Pe la bustul lui Mihai Eminescu au trecut ieri mai mulți politicieni, dar și președintele țării, Igor Dodon. Acesta a și recitat câteva versuri din poemul „Criticilor mei” sau „un cuplet”, cum s-a exprimat fostul lider socialist.

În altă ordine de idei, pictorul Iurie Matei spune că Ziua Națională a Culturii a fost organizată destul de bine. „Ieri am participat la multe evenimente organizate nu doar de Ministerul Culturii. Institutul Cultural Român și alte instituții au avut un program bine pus la punct. De la 9:30 dimineața am fost la bustul lui Eminescu, apoi la o expoziție organizată la galeria «La Rond». La ora 14.00 am ajuns și la Uniunea Scriitorilor. Organizarea a fost destul de bună”, crede Iurie Matei. Ceea ce umbrește astfel de celebrări este prezența politicienilor. „Politicienii care vin în fiecare an la bustul lui Eminescu strică evenimentul. Iată cum a făcut ieri președintele, a confundat ziua nașterii lui Eminescu cu ziua morții. El a venit la înmormântare ieri. Asta deranjează, dar mă rog…”, comentează pictorul.

Ziua Națională a Culturii se sărbătorește în fiecare zi

Actrița Teatrului Național „Mihai Eminescu” Ninela Caranfil spune că stereotipurile după care se conduc organizatorii unor astfel de evenimente trebuie să fie anulate.

„Ce înseamnă depunere de flori? Nu așa se comemorează un poet! Hai să vedem ce cunoaștem despre opera lui Eminescu. Ar trebui să se prezinte cele mai frumoase și interesante lucrări din teatru, pictură, literatură, sculptură. Să aibă loc lecturi de poezie, lecturi ale celor mai bune cărți. Să vedem ce bagaj spiritual avem la ziua de azi, iar acest bagaj să-l valorificăm”, consideră cunoscuta actriță.

Aceasta își exprimă regretul față de atitudinea guvernanților vizavi de oamenii de cultură. „Aș fi vrut ca oamenii bogați din Republica Moldova să înțeleagă că cultura este la pământ și că ei trebuie să întindă o mână de ajutor culturii noastre. Mihai Eminescu spunea că economia unei țări depinde de cultura ei. Ziua Națională a Culturii se sărbătorește în fiecare zi!”, conchide Ninela Caranfil.