Parc național pe Nistru – un proiect pierdut prin sertare. Statul amână de peste 10 ani salvarea râului

Republica Moldova ar putea avea un parc național pe râul Nistru, în zona de sud-est a țării, ceea ce ar reprezenta un potențial pentru dezvoltarea agriculturii, protejarea ecosistemului și a rezervelor de apă potabilă. Nivelul apei în Nistru scade din cauza precipitaţiilor reduse şi a caniculei. În ţară se atestă o secetă hidrologică, dar autoritățile încă nu știu când va ajunge un astfel de proiect în Parlament, chiar dacă despre crearea unui parc natural pe Nistru se vorbește de mai mult de 10 ani.

Râul Nistru în satul Cioburciu, raionul Ștefan Vodă. FOTO: Anatol Poiată

Parcul Național „Nistrul de Jos” ar putea fi singurul parc național de pe Nistru și al doilea de acest gen din Moldova, după Parcul Național „Orhei” care a fost fondat în octombrie 2012. Parcul ar urma să cuprindă satele Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Olănești, Crocmaz, Purcari, Tudora și Palanca din raionul Ștefan Vodă și localitățile Cremenciug, Copanca, Leuntea și Togai din raionul Căușeni. Din proiectul ecologic al Moldovei ar mai trebui să facă parte orașele Slobozia și Tighina din stânga Nistrului, dar și regiuni din Ucraina care are deja un parc național pe bătrânul fluviu.

„Avem șanse să protejăm rezervele de apă potabilă din Nistru”

Arealul din sud-estul țării nu și-a pierdut definitiv caracteristicele de parc natural, chiar dacă din albia veche a râului Nistru, numită popular Nistrul Chior, au dispărut lebedele, nuferii și alte plante și viețuitoare de apă, despre care am relatat în articolul „Nistrul Chior seacă. Cum statul a permis distrugerea ecosistemului din lunca Nistrului”, publicat pe 2 august 2017. „Dacă nu se vor lua măsuri, atunci peste câțiva ani și parcul natural o să degradeze. Trebuie să transformăm Nistrul într-un Parc Național al Moldovei și Ucrainei. Ucrainenii au patru parcuri pe Nistru (Canionul, Hotinul, Cetatea Albă și Nistrul de Jos), dar noi nu avem niciunul. Avem șanse să protejăm rezervele de apă potabilă din Nistru. Odată cu schimbările climatice nu va mai fi apă în Nistru. Ucraina și Moldova nu mai are de unde lua apă potabilă”, afirmă ecologistul Alecu Reniță de la Mișcarea Ecologistă din Republica Moldova.

Astăzi râul Nistru aprovizionează cu apă peste 8 milioane de locuitori din Republica Moldova și Ucraina. Ecologistul Reniță precizează că „râul Prut are o capacitate de 5 ori mai mică decât râul Nistru. Chiar dacă Prutul este un afluent al Dunării, el nu are atâta apă încât să asigure multă lume. Răutul nu poate asigura cu apă populația. Apa Nistrului este bună”.

Satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă. În zare se vede Grădina Turcească. FOTO: Anatol Poiată

Ce cuprinde lunca Nistrului de Jos

Aria naturală a Nistrului de Jos, care cuprinde lunca râului Nistru, așezată între satele Copanca din raionul Căușeni și Palanca din Ștefan Vodă, este protejată prin Convenția Ramsar de conservare a biodiversității și a resurselor zonelor umede. Documentul a fost semnat de către Republica Moldova în anul 2000, atunci când lacurile Beleu și Manta din lunca Prutului de Jos, raionul Cahul, au fost incluse în lista zonelor umede de importanță internațională.

Pădurea Împărătească din Olănești, Grădina Turcească din Talmaza, Mlaștina din Togai și Râul Știubei sunt alte fragmente naturale cu plante și animale rare, unele dintre ele intrate în Cartea Roșie. În Parcul Național „Nistrul de Jos” pot fi întâlniți iepuri, căprioare, bursuci, jderi, vulpi și cârtițe. Căprioarele sunt destul de numeroase, mistreţul apare mai des în zonele umede. Dintre speciile rare protejate de stat pot fi întâlnite nurca europeană, vidra, pisica sălbatică și hermelina.


CITIȚI ȘI: Nistrul Chior seacă. Cum statul a permis distrugerea ecosistemului din Lunca Nistrului


Parcul merită să fie creat și protejat, deoarece statul ar asigura astfel existența speciilor de plante, pești, păsări și animale de apă. „Noi suntem de acord cu crearea Parcului Național „Nistrul de Jos”. Vrem să înființăm un parc transfrontalier unit cu Ucraina. Un parc înseamnă investiții în turism, protejarea florei și faunei”, afirmă Andrei Ursachi, șef-adjunct al Direcției resurse naturale și biodiversitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova.

Autoritățile își propun să curețe și Nistrul Chior, dar nu se știe când se va întâmpla acest lucru. „Nistrul Chior a fost inclus în Planul de Gestionare a Districtului Bazinului Hidrografic Nistru care urmează a fi aprobat de Guvern. Acolo este așa măsură: Reabilitarea Nistrului Chior. Noi vrem să-l curățăm și să-l unim cu râul Nistru prin canale. Dacă e inclus în plan, atunci e mai simplu de găsit bani. E posibil să alocăm bani din Fondul Ecologic”, spune Ursachi.

Lanurile de porumb și floarea soarelui din lunca Nistrului. FOTO: Anatol Poiată

„Cine va dori să schimbe terenul din baltă cu altul de pe deal?”

Pământurile arabile de pe malurile Nistrului aparțin localnicilor, iar asta ar putea îngreuna fondarea Parcului Național „Nistrul de Jos”. „Nu știu cum o să-l implementeze, deoarece omul vrea să-și stropească culturile agricole. Cine va dori să schimbe terenul din baltă pe altul de pe deal? Lumea nu e pregătită”, consideră Ion Morari, șeful Inspectoratului Ecologic Ștefan Vodă.

Referitor la problema terenurilor private din lunca Nistrului, Andrei Ursachi spune că deschiderea parcului național ar stimula dezvoltarea agriculturii cu Indicație Geografică Protejată. „În parc pot fi zone cu activități stricte și zone economice limitate. Agricultura se permite și în rezervații. Agricultura ecologică s-ar încadra perfect într-un parc național. Produsele agricole pot fi etichetate că sunt din Parcul Național „Nistrul de Jos”. Le putem propune fermierilor compensații pentru prejudiciile aduse de animale. Le achităm și celor care nu vor folosi pesticide și alte chimicale etc.”, s-a arătat destul de optimist funcționarul public.

Un proiect despre care se discută de peste 10 ani

Chiar dacă despre crearea Parcului Național „Nistrul de Jos” se discută de peste 10 ani, autoritățile nu știu când va ajunge proiectul în Parlament. Acestea menționează că încă nu sunt delimitate clar hotarele parcului și nu au vorbit cu primarii localităților din sud-estul țării dacă sunt sau nu de acord cu proiectul de protejare a mediului. Autoritățile locale din Talmaza susțin crearea acestui parc. Aceștia au scris mai multe demersuri către oficialii moldoveni, dar până acum nu s-au întreprins pași concreți în acest sens.

Precizăm că parcurile naționale se fondează prin modificarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat de către deputați. Tot parlamentarii sunt cei care votează Hotărârea de constituire a unui parc național.

Păsările împăiate din Muzeul Verde din Ștefan Vodă. FOTO: Anatol Poiată

Turism la Ștefan Vodă

În prezent, în lunca Nistrului sătenii cultivă porumb, floarea soarelui, legume și alte culturi agricole. Turiștii care vor să viziteze lunca Nistrului de Jos mai pot merge la Muzeul Verde din orașul Ștefan Vodă, unde găsesc animale și păsări împăiate. Odată, pe teritoriul satului Talmaza a fost o Moară de Vânt, însă localnicii ne-au confirmat că nu a mai rămas nimic din ea. Majoritatea localităților din raionul Ștefan Vodă datează din perioada medievală, anii 1405-1410. În zonă activează meșteri populari care împletesc în lozie, cioplesc în lemn, confecționează instrumente populare sau prelucrează fierul. Fiecare sat are câte un muzeu de etnografie și istorie de naturală.

Informațiile le-am aflat în cadrul unui tur de presă, organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova în parteneriat cu Fondul Global pentru Mediu cu scopul de a mediatiza problemele de mediu cu care se confruntă oamenii din sud-estul Republicii Moldova.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *