Programele de corecție și reintegrare socială sunt destinate persoanelor care au comis infracțiuni mai puțin grave, de obicei predispuse la acțiuni de violență, consum de droguri și alcool. În cadrul ședințelor, delincvenții învață cum să-și controleze pornirile agresive. Chiar dacă mulți dintre ei confundă medicul psiholog cu cel psihiatru și refuză să participe la întâlnirile cu specialiștii, motivând că „nu sunt debili”, după încheierea programelor aceștia se declară „oameni mai buni și mai răbdători”.
Persoanele care au comis infracțiuni mai puțin grave își pot ispăși pedeapsa în libertate. De obicei, acestea sunt condamnate la muncă neremunerată în folosul comunității și sunt obligate de instanța de judecată să participe la anumite programe de corecție și reintegrare socială desfășurate de Oficiul Central de Probațiune.
„Motivația spre schimbare”
Programul probațional „Motivația spre schimbare” este destinat adulților cu vârsta cuprinsă între 24 și 45 de ani care au primit o sentință cu suspendare a pedepsei și se află în vizorul Oficiului Central de Probațiune. Scopul acestui program este de a ajuta oamenii care au încălcat legea să-și conștientizeze greșelile și să-i motiveze să renunțe la obiceiurile proaste care le pun viața proprie și a celor din jur în pericol. Este mult mai greu decât pare la prima vedere, afirmă trainerii care lucrează cu răufăcătorii. Aceștia pot fi destul de certăreți și irascibili.
„Se lucrează cu grupuri de 10-12 persoane. Programul prevede 12 lecții a câte două ore, timp în care lucrăm pentru schimbarea comportamentului deviant al persoanelor care au probleme cu legea. Pentru ca acest lucru să se producă, discutăm foarte mult, dar nu-i obligăm să ne dezvăluie detalii din viața lor personală sau să ne povestească despre ce infracțiuni au comis. Totul vine cu timpul, iar participanții noștri vorbesc doar atunci când se simt pregătiți. Noi suntem gata să-i ascultăm oricând”, spune Alina Mușet, consilier de probațiune principal al Biroului de Probațiune Buiucani și trainer în cadrul programului „Motivația spre schimbare”.
„Nu suntem debili”
Persoanele aflate în conflict cu legea au un profil psihologic specific care îi face mai inhibați și agresivi, mai ales atunci când aud de discuțiile cu psihologul pe care îl confundă cu medicul psihiatru. „În general, societatea din Republica Moldova are preconcepția că cel care merge la psiholog suferă de careva boli mintale. Așa reacționează și cei care trebuie să se prezinte la programul nostru. „Noi nu suntem debili!”, ne spun ei. Până la urmă se conving de beneficiile acestor tipuri de activități, participanții se împrietenesc și își destăinuie preocupările. Se simt importanți, pentru că cineva îi ascultă și îi înțelege”, explică Alina Mușet.
Programul „Motivația spre schimbare” se bazează pe practicarea diferitor exerciții și jocuri. „Un exemplu este Piramida lui Maslow care descrie necesitățile umane și pe care noi o discutăm la întâlniri. Fiecare participant iese în fața celor prezenți, se prezintă și mărturisește ce nevoi ale sale sunt satisfăcute și care dintre ele trebuiesc îndeplinite. Atunci ei conștientizează cu adevărat de ce au nevoie în viața lor și se schimbări trebuie să înfăptuiască”, explică trainerul.
Participanții primesc note
Participarea la programul de corecție este obligatorie. Dacă infractorul nu se prezintă la ședințe, acesta riscă să primească o pedeapsă mai dură. Consilierul de probațiune monitorizează fiecare participant, îl notează și informează judecătorul despre evoluția comportamentului acestuia. Trainerii sunt fericiți atunci când observă că programul pe care îl desfășoară dă roade și schimbarea de atitudine a celor implicați este vizibilă. „Am avut un beneficiar care făcea mare gălăgie. Nu voia să participe, era arogant și se credea cel mai bun și cel mai frumos. Știu că a fost condamnat pentru comiterea acțiunilor de violență. La finalul celor 12 ședințe, s-a apropiat de mine și mi-a spus că a înțeles că problemele pot fi rezolvate fără pumni și poate s-ar fi aflat astăzi alături de soție și copil dacă ar fi învățat să-și controleze emoțile înainte”, povestește Alina Mușet.
Oficiul Central de Probațiune organizează programe asemănătoare și pentru minorii cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Acestea sunt îndreptate spre combaterea și prevenirea violenței printre adolescenți. „De obicei, adulții prezintă o atitudine negativă la început, după care devin mai prietenoși, pe când la adolescenți se întâmplă invers. Ei sunt foarte deschiși la început, dar se plictisesc repede și n-au răbdare să participe la tot programul”, spune consilierul de probațiune.
Experiența participanților
Radu spune că participarea la programul „Motivația spre schimbare” l-a ajutat să se elibereze de emoțiile negative pe care le-a reprimat de-a lungul anilor. Bărbatul recunoaște că a fost violent cu soția sa care l-a înșelat. „La mine situația a fost mai complicată. Eu am plecat în Italia la muncă, iar soția m-a înșelat cu mai mulți bărbați și aducea acasă tot felul de indivizi. Când m-am întors am pândit-o mai multe luni și am aflat tot ce face. Recunosc că am lovit-o, dar cred că orice bărbat nu s-ar putea abține într-o asemenea situație. Desigur că regret că am ridicat mâna la ea. Am învățat că forța fizică nu trebuie aplicată”, mărturisește Radu.
Igor spune că multe dintre lucrurile pe care le-a auzit la ședințele programului de corecție l-au ajutat să devină mai bun și răbdător. „Pentru mine cel mai important a fost să învăț să-mi controlez emoțiile și să fiu bun cu persoanele care mă scot din sărite”, spune bărbatul care a fost condamnat pentru utilizarea substanțelor narcotice și violență. „Eu am încălcat legea cu bună știință și trainerii m-au motivat să mă țin departe de probleme”, spune bărbatul.
„Am devenit mai bun”
Ion este unul din cei mai rebeli participanți care s-a supus mai greu la regulile programului „Motivația spre schimbare”, considerându-se superior celorlalți colegi. În timp a devenit mai tolerant și umil, dar rămâne a fi cel mai critic dintre beneficiarii instruirilor. „Cred că ar trebui să fie modernizate, pentru că de multe ori exercițiile pe care le făceam erau pentru copii. Maturii nu reacționează la povești pentru ăștia mici. În general, mi-a plăcut de fetele care au lucrat cu noi, sunt foarte profesioniste. Cred că am devenit un om mai bun”, afirmă Ion.
Consilierul de probațiune Alina Mușet confirmă că uneori activitățile desfășurate cu participanții seamănă cu lecțiile de la școală. „Dacă am avea un proiector sau un suport tehnic avansat am putea face întâlnirile noastre mult mai interesante. Acum ne bazăm mai mult pe discuții”, spune trainerul. „O altă problemă este faptul că nu avem un spațiu special destinat întâlnirilor noastre. La desfășurarea unor asemenea programe, mediul în care ne aflăm este foarte important. Chiar și culoarea pereților sau scaunele contează. Este important ca toți să fim egali”, afirmă Alina Mușet.
În anul 2014, 36 de condamnați au fost implicați în programele probaționale. Astfel, 20 de persoane au participat la programul ,,Motivația spre schimbare”, 11 dintre acestea fiind obligate de către instanța de judecată. La programul „Prevenirea violenței la minori” au luat parte 16 adolescenți. În anul 2015, instanțele de judecată au obligat 21 de persoane să participe la un program special de tratament sau de consiliere. Astfel, 38 de condamnați au participat la programul ,,Motivația spre schimbare”, 23 la ,,Prevenirea violenței la minori”, iar 6 la programul vocațional pentru minori „Calea spre succes”. În anul 2016, până în prezent, 31 de condamnați au fost implicați în programe probaționale.