Cu o săptămână înainte de publicarea rezultatelor recensământului populației și locuințelor, realizat acum 3 ani, șefii Biroului Național de Statistică de la Chișinău au chemat jurnaliștii în cadrul „primului Club de presă” pentru a-și cere scuze pentru întârziere. Aceștia au dat vina pe instabilitatea politică și au promis că rezultatele următorului recensământ vor fi publicate la timp. Chiar și așa, vineri, 31 martie, când expiră ultimul termen de publicare a datelor anunțat de autorități, vom analiza „datele estimative” ale unui recensământ așteptat 10 ani.

FOTO BNS

Recensământul este piatra de temelie a politicilor economice și socio-culturale lansate de autoritățile centrale sau locale, a declarat actualul director al Biroului Național de Statistică (BNS) , Vitalie Valcov, în cadrul Clubului de presă. În Republica Moldova politicile se fac și fără această piatră de temelie – în perioada august 2016, când trebuiau să fie făcute publice rezultatele recensământului din anul 2014, și până în prezent Guvernul a aprobat zeci de programe naționale sau strategii care reglementează diverse domenii. Vom menționa câteva: Planul naţional de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei naționale de prevenire și control al bolilor netransmisibile, Programul naţional privind controlul tutunului pentru anii 2017-2021, Strategia națională de ordine și securitate publică 2017-2020 și Planul de acțiuni privind implementarea ei, Strategia pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021, Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 etc.

Scuzele BNS

Directorul BNS, Vitalie Valcov, a ținut să sublinieze că perioada colectării informațiilor în cadrul recensământului populației a fost un exercițiu complicat și complex, iar întârzierea publicării datelor s-a întâmplat din mai multe motive. Din spusele acestuia, selectarea recenzorilor care urmau să fie trimiși în teren a fost un proces delicat și de lungă durată. „Colaboratorii noștri din teritoriu au participat la concursuri de selectare. S-au străduit să fie angajați cei mai buni, nu tot timplul le-a reușit, ținând cont de timpul restrâns care ne-a fost acordat pentru această activitate”, susține Valcov. Potrivit directorului BNS elaborarea chestionarelor din punct de vedre metodologic, utilizarea datelor, dar și gradul de acoperire a constituit o problemă ce a împiedicat prezentarea datelor la timp. Tot în acest context, Valcov a reamintit că, odată elaborate chestionarele, era necesară și angajarea personalului care urma să fie instruit înainte de a merge în teren, iar o instruire bună dura câteva săptămâni. Pe bună dreptate, căci după 24 de luni de la organizarea recensământului, BNS a anunțat că au fost prelucrate doar 9% din chestionare.

Vitalie Valcov, directorul Biroului Național de Statistică, 24 martie 2017 FOTO BNS

CITIȚI ȘI:

Cum Recensământul din 2014 a lasat statistica din Chișinău fără directori

Când Statistica din Chișinău va termina numărătoarea cetățenilor. Ultimul termen anunțat de BNS


Lipsa unui soft care trebuia să ruleze toate datele colectate a reprezentat iarăși un impediment, potrivit directorului BNS.

Pentru această situație, Vitalie Valcov a dat vina pe „deficiența managerială” care nu a reușit să gestioneze situația financiară, din lipsa banilor nefiind posibilă procurarea softului. Un alt motiv care nu a dus la întârzierea publicării recensământului, invocat de Valcov, a fost instabilitatea politică din acea perioadă: „Nu am avut acel supot politic din partea guvernului pentru a finaliza activitățile”.

Recenzori, instruiți din mers

Directorul BNS a recunoscut că pregărirea recensământului nu a fost organizată la nivel, iar numărul persoanelor implicate a fost destul de mic. Valcov a precizat că mulți dintre recenzori renunțau să colecteze datele din cauza salariului mizer, dar și din cauza lipsei de experiență, mulți dintre ei fiind studenți.

„Trebuiau găsite alte persoane care erau instruite din mers”, a explicat directorul. În articolul „Mai greu ca la război. Cum se prelucrează datele Recensământului din 2014” am scris despre procesul de analiză și pregătire a chestionarelor, povestit inclusiv de unii operatori angajați de BNS.

Recensământ, cu date estimative

Întrebat cât de obiective vor fi datele recensământului în lipsa unor statistici ale persoanelor care sunt plecate din țară, Valcov a recunoscut că lipsa acestora afectează statistica populației în ansamblu, specificând că exodul este partea a doua a statisticii demografice. „În acest context, se fac estimări, cercetări și datele finale ale recensământului se vor baza pe acele întrebări care au fost puse la comportamentul migrație. Estimativ, vom afla numărul populației totale care a migrat, care este cota populației migrante circulare care pleacă pe o perioadă de câteva luni și se întorc. Cu precizie nu putem avea aceste date, însă estimări pot fi făcute chiar și în baza cercetărilor noastre, cât și a sondajelor sociologice”, a adăugat Valcov.

Etnie sau naționalitate, „marțian” sau „cenușăreasă”: Cum au răspuns, de fapt, moldovenii?

În chestionarele BNS, etnia locuitorilor Republicii Moldova este scrisă alături de naționalitate (etnie/naționalitate). Vitalie Valcov s-a încurcat în declarații atunci când l-am rugat să ne spună la ce întrebare au răspuns, de fapt, moldovenii:

„La elaborarea chestionarului noi am ținut cont de recomandări care sunt elaborate la fiecare ciclu de efectuare a recensământului populației și locuințelor și sunt aprobate de către instanțele superioare (…) În acele întrebări care sunt incluse, cu detalieri, cum să fie formulate, colectate răspunsurile etc. sunt un număr oarecare de întrebări care trebuie să fie incluse obligatoriu în chestionare. Altele sunt la necesitatea fiecărei țări în parte (…) Evident și această chestiune, ce ține de apartenența etnică nu putea să nu fie inclusă, cu toate că sunt țări care nu cercetează acest lucru. Formularea întrebării cred că vă trezește așa…, formularea chestiunii – de ce naționalitate, aparteneță etnică sau prin bară? În diferite țări este tratat în mod diferit acest lucru. Apartenența etnică noi știm ce înseamnă, însă ținând cont de acele persoane care poate înțeleg diferit de ceea ce înțelegem noi, am considerat – la propunerea și a experților – ca prin bară să fie lăsată și naționalitatea, deocamdată. Eu bănuiesc că la viitorul recensământ deja nu va mai fi. Același lucru s-a întâmplat și în 2004, când noi am fost nevoiți să lăsăm această naționalitate, fiindcă multe persoane în etate când îi întrebi apartenența etnică, nu înțelege ce se are în vedere – cetățenia, Republica Moldova, moldovean sau apartenența etnică ca naționalitate, cum era în trecut tratată. Înțelegeți? Asta-i situația”.

Valcov a fost rugat să mai explice o dată cum este interpretat răspunsul la această întrebare și dacă nu cumva recenzorii au intervenit pentru explicații.

„Răspunsurile vor fi tratate exact așa cum au fost scrise în chestionar. În niciun fel recenzorii nu au influențat răspunsul. Noi doar am pus întrebarea și fiecare spune în funcție de ce înțelege el. Evident, la apartenența etnică el răspunde așa cum a înțeles. Cel care n-a înțeles, el răspunde prin bară, dar tot răspunde așa cum se simte el. Și aici noi nu putem să arătăm: Iată el a răspuns așa, dar se are în vedere altceva. Sub nicio formă. Deci, noi în prelucrarea datelor fixăm răspunsurile exact așa cum sunt ele și le generalizăm. Ca exemplu, au fost persoane care s-au declarat, să zicem, „marțiali” (s-a avut în vedere „marțieni” – presupuși locuitori al planetei Marte – n.n.). Noi trebuia să scriem aici „marțian”. Nu puteam să-l influențez, dar nu există așa naționalitate sau apartenență etnică. Noi am fost obligați așa să scriem. Sau „elf”, sau „prinț”, sau „cenușăreasă” – „cenușăreasă” trebuia să scriem (…) Cel care nu știe ce înseamnă apartenență etnică, răspunde la naționalitate. Însă răspunsul va fi același, adică așa cum se simte persoana”.

Costurile recensământului

În total, pentru realizarea recensământului din 2014 bugetul statului a fost golit cu 84 de milioane de lei. Vitalie Valcov crede că suma este cu mult mai mică decât în alte țări. Cu acești bani au fost remunerați cei 11.000 de recenzori care au colectat datele, dar și instruirea lor, au fost tipărite cele 4,2 milioane de chestionare și tot din această sumă s-au acordat bani și pentru campania de publicitate care, potrivit directorului BNS, a fost una deficientă.

„Politicile statului sunt aproximative”

Viorel Gârbu, expert al Institutului Economiei de Piață, ne-a explicat că recensământul este un instrument prin care este cunoscută situația per ansamblu în țară și permite să se acționeze eficient atunci când vorbim despre probleme, e un instrument care permite prioritizarea cheltuielilor și a acțiunilor guvernului într-un stat dezvoltat. „Din păcate, acest lucru în Republica Moldova nu se întâmplă. Recensământul în țara noastră este, într-adevăr, o piatră de temelie, dar ea nu servește interesului național, ci în interes particular”, consideră Viorel Gârbu.

Acesta este de părerea că întârzierea publicării rezultatelor recensământului a fost motivată mai mult prin anumite rațiuni de ordin politic, pentru că în baza acestor date putem să cunoaștem câți alegători sunt. Or, putem să suspectăm faptul că alegătorii care au votat la ultimele alegeri parlamentare sunt mai mulți decât cei care locuiesc în Republica Moldova, a atras atenția economistul.

„E regretabil că acest instrument este folosit mai mult în contracarea intereselor, scopului și beneficiului cetățeanului R. Moldova, dar chiar și așa autoritățile naționale nu folosesc datele pe care le au la îndemână pentru a-și elabora politicile. Ele sunt foarte aproximative și ineficiente. Autoritățile nu știu să abordeze problemele reale și să contribuie la eficientizarea în folosul resurselor fizice, materiale, financiare de care dispune Republica Moldova”, a explicat Gârbu.


CITIȚI ȘI: Câți români mai rămân în Republica Moldova după ce se încheie aventura recensământului din 2014?


Potrivit șefului BNS, următoarele recensăminte vor fi efectuate în baza noilor tehnologii ce vor permite recenzorilor să introducă direct pe tablete datele colectate de la respondenţi şi acestea vor fi automat introduse în baza de date şi prelucrate în mod operativ.

Recensământul din anul 2004 a fost primul realizat în Republica Moldova de la obținerea independenței.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*