Republica Moldova, în pericol. Țara trebuie să renunțe la neutralitate și să adere la NATO

Republica Moldova are probleme serioase în domeniul securității și a devenit foarte vulnerabilă, în special după declanșarea crizei regionale din Ucraina și imixtiunii tot mai agresive a Rusiei în Europa de Est. În acest context, țara nu ar putea face față amenințărilor din exterior fără a renunța la neutralitate și a adera la NATO.

În ciuda unei prevederi constituționale care stipulează că trupelor străine nu li se permite staționarea pe teritoriul Republicii Moldova, Rusia își menține aici forțele militare și intervine în afacerile interne ale țării. Concepută ca o metodă de a forța Federația Rusă să-și retragă trupele, „neutralitatea constituțională” a Moldovei nu a reușit să-i îndepărteze pe ruși, amintește comentatorul politic și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în studiul „Beyond NATO’s Eastern Border” („Dincolo de granița de est a NATO” – trad. din engleză) al Fundației German Marshall din SUA. În continuare, vom prezenta principalele teze ale studiului, care se referă la Republica Moldova.

Nesiguranța sporește

Mai mult decât atât, politica rusească față de țara noastră a devenit foarte clară: cu cât Moldova se apropie de Uniunea Europeană, cu atât mai agresivă devine Rusia prin intermediul acțiunilor orchestrate la Tiraspol. La fel se întâmplă și în privința cooperării dintre Moldova și NATO. Cu cât aceasta devine mai strânsă, cu atât Rusia încurajează forțele regimului separatist. Anexarea Crimeei de către Rusia și războiul din Donbas au sporit nesiguranța în Moldova. Chișinăuienii își dau seama că securitatea națională depinde de rezultatul conflictului militar din Ucraina. În acest context, autoritățile depun eforturi sporite pentru consolidarea relațiilor cu NATO și extinderea formelor bilaterale de cooperare militară subliniind că acest lucru nu intră în conflict cu neutralitatea constituțională. Acest punct de vedere este susținut și de ministrul Apărării, Anatol Șalaru, care a declarat în luna mai că „Moldova nu poate fi o țară stabilă fără o armată națională modernă”.

Moldova nu poate rămâne neutră

Tot mai mulți reprezentanți ai societății civile susțin că trebuie să încetăm să ne prefacem că neutralitatea țării este o soluție viabilă. În timp ce statele membre NATO își măresc bugetul național pentru apărare, investesc enorm în echipamente militare și, mai ales, într-o pregătire militară adecvată, Republica Moldova a evitat până în prezent să-și stabilească niște priorități clare în acest domeniu și s-a bazat pe partenerii săi sau pe Planul Individual de Acțiuni cu NATO, lansat oficial la 19 mai 2005. Cert este că turbulențele regionale pot avea un impact grav asupra Republicii Moldova. Pentru a face față amenințărilor, statul trebuie să-și ridice standardele în privința apărării naționale. Moldova trebuie să găsească un mod prin care să contribuie eficient la cadrele de securitate existente în Europa și NATO cu propriile capacități specifice precum implicarea în operațiuni militare speciale. Un prim pas ar fi ca țara să se bazeze pe acțiunile pe care le-a înfăptuit până acum și care s-au dovedit a fi eficiente și pe lecțiile însușite.

Neutralitatea Moldovei este zadarnică

Republica Moldova a participat cu succes la mai multe misiuni internaționale sub mandatul Națiunilor Unite, printre care operaţiunea de menţinere a păcii din Kosovo. Luând în considerație aceste experiențe, țara noastră ar trebui să-și sporească măsurile asupra forțelor armate și să adopte un nou pachet legislativ de securitate și apărare strategică. În același timp, Moldova ar trebui să recunoască faptul că poziția neutră adoptată față de Rusia nu a dat rezultate. Presa din Rusia a spălat creierul moldovenilor timp de zeci de ani, influențând decisiv opinia publică. Unele partide politice consideră că neutralitatea țării presupune abținerea de la cooperarea cu NATO, în timp ce pentru alții înseamnă absența unei armate naționale.

Pedeapsa Rusiei

Strânsoarea Rusiei asupra economiei Moldovei influențează poziția țării privind neutralitatea. Această atitudine este privită de mulți ca un mijloc pentru a apăra interesele economice ale Republicii Moldova și pentru a proteja numărul mare de moldoveni care muncesc în Rusia. Dar Federația Rusă țintește deja în economia țării noastre. Ca răspuns la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cea mai mare țară din lume a instituit un embargou asupra exporturilor moldovenești, ceea ce a dus la scăderea drastică a nivelului de trai și încă influențează sectorul bancar.

„Disonanțe cognitive” între UE și statele Parteneriatului Estic

În 2014, Moldova a semnat acorduri de importanță majoră cu Uniunea Europeană, printre care un regim fără vize la data de 27 aprilie și Acordul de Asociere la 27 iunie, ratificat de toate parlamentele statelor membre ale UE. Este esențial să reținem aici că, din perspectiva Republicii Moldova aceste acorduri au însemnat niște măsuri instituționale care să apropie Moldova mai mult de UE, o apropiere care echivalează cu o „asigurare a securității”. Însă evoluția ulteriorară a lucrurilor sugerează că s-a produs o „disonanță cognitivă” între UE și cele trei state membre ale Parteneriatului Estic (PE). Ar fi naiv să se creadă că țările PE și-ar lua angajamentul unor reforme dureroase fără să aibă o perspectivă de aderare la UE. Toate cele trei state – Republica Moldova, Georgia și Ucraina – au crezut cu tărie că statutul lor de țară asociată Uniunii Europene a însemnat o „victorie politică”, pe când UE a manifestat o atitudine echivocă, întrucât a mai semnat anterior astfel de acorduri de liber schimb cu diverse state non-europene. Acest lucru a creat o asimetrie clară. UE a riscat să piardă bani, dar statele din cadrul Parteneriatului Estic puneau în joc libertatea lor față de Rusia. Totuși, Comisia Europeană a rămas neimpresionată de cererea acestui trio la aderare și a exlus această idee în timpul Summit-ului de la Riga din mai 2015.

Rusia bagă zâzanie între UE și Moldova

Alternativa căii Uniunii Europene și politica de neutralitate nu funcționează deocamdată, în special în privința Transnistriei. Rusia continuă să sponsorizeze regiunea în mod direct și indirect prin livrarea banilor cash. Începând cu anul 2013, Rusia a amenințat în repetate rânduri că va spulbera Parteneriatul Estic avetizând Republica Moldova că „trenurile în drum spre Europa își pot pierde vagoanele în Transnistria”. Rusia a anunțat că va deschide un consulat la Tiraspol, o idee pe care Chișinăul a respins-o, ceea ce a făcut Rusia să afirme că această împotrivire ar dăuna intereselor celor 180.000 de cetățeni ruși din regiune și ar afecta în mod negativ relațiile celor două state. Rusia vrea să înlăture orice convingere a moldovenilor că UE și prin extindere, NATO, au intenții serioase în privința țării lor. Rușii spun că Acordul de Asociere este „superficial” și „îngust”. Ca o alternativă mai bună la aderarea UE, Moscova împinge Moldova să se alăture Uniunii Vamale Euroasiatice.

Moldovenii nu vor aderarea la NATO

În 2015 și 2016 ofensivele Rusiei s-au întețit. Kremlinul a recrutat activiști vorbitori de limba rusă din diferite regiuni ale Moldovei care s-au alăturat lagărelor de formare militară din Rostov, iar ulterior aceștia s-au implicat în conflictul din Donbas. Voluntarii moldoveni care au participat la acțiunile separatiste din Ucraina au fost mai târziu arestați de autoritățile din Moldova. Un sondaj al Institutului Republican Internațional arată că 16% din populația țării consideră că „aderarea la NATO ar fi cea mai bună soluție pentru asigurarea securității Moldovei”, pe când 50% din respondenți au declarat că sprijină un statut neutru. Potrivit Barometrului Opiniei Publice doar 11% la sută dintre moldoveni doresc ca țara lor să se alăture NATO. În 2016, 58% din populația țării susține neutralitatea Moldovei, în schimb se atestă o creștere a dorinței de aderare la structurile de securitate ale CSI.

Transformarea Moldovei în stat federal

În martie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație cu privire la neutralitate, cu votul a 62 de comuniști, socialiști și democrați, pentru „a opri atacurile asupra statutului de neutralitate și de consolidare a independenței țării”. Declarația nu menționează prezența trupelor rusești în Transnistria și statutul lor ilegal care sprijină regimul separatist. Instabilitatea regională și criza politică internă a afectat disponibilitatea Moldovei de a coopera cu NATO. Războiul din Ucraina a impus o schimbare radicală cu privire la deciziile de securitate ale țării. Acum, aproape 80% din exporturi se îndreaptă către UE și Moldova. Toate declarațiile anterioare privind apropierea industrială de Rusia rămân în mare măsură neîndeplinite, în timp ce și situația economică din Transnistria se dezintegrează rapid. Zădărnicită de politica occidentală de sancțiuni, Moscova nu face presiuni pentru o rapidă recunoașterea unilaterală a Transnistriei cum ar fi Osetia de Sud sau Abhazia, dar tricotează un plan de inserție a Transnistriei în Moldova și crearea unui stat federal. Acest lucru poate duce la crearea unui teritoriu aparent reintegrat, dar disfuncțional.

Chișinăul preia datoriile Tiraspolului

Moscova nu a renunțat niciodată la ideea de a păstra rezerve militare în Moldova. În plus, în cazul unei reintegrări, autoritățile de la Kremlin și-ar dori să paseze toate datoriile Tiraspolului către Chișinău, ceea ce Republica Moldova nu agreează. În ciuda tuturor eforturilor rusești, regiunea separatistă Trasnistria este foarte departe de la a fi o locație atractivă pentru trai chiar și pentru cele mai umile strandarde rusești. Desigur, Rusia ar fi fericită să salveze Transnistria, probabil, cu sprijin occidental, dar numai în condițiile respectării termenilor săi strategici. Prin urmare, sugestia Moscovei că ar putea să-și încheie controlul asupra Transnistriei, în schimbul transformării Moldovei într-un stat federal, trebuie tratată cu maximă prudență. Încetarea conflictului înghețat ar crea iluzia unui stat comun, dar disfuncțional, pe care Rusia l-ar folosi în continuare pentru a-și atinge obiectivele într-un context de post-conflict. Federalizarea este în mod clar în contradicție cu interesele naționale ale Moldovei. În plus, această idee nu este populară printre moldoveni.

NATO trebuie să-și asigure influența în est

Este improbabil ca Rusia să demonteze încrederea Moldovei în integrarea cu UE, dar acest proces poate fi împiedicat prin propaganda anti-occidentală pe care Rusia o desfășoară, politica partidelor pro-ruse din Moldova sau manipularea minorităților etnice care sunt convinse că doar alături de Rusia țara va prospera. NATO trebuie să-și asigure influența în est și să sprijine reformele în domeniul de securitate și apărare a statelor democratice vecine, precum și în prevenirea atacurilor hibride asupra economiilor și societățile partenerilor NATO din Europa de Est.