05
iul.
2016

Rusia caută să înrăutățească relațiile dintre România și Ucraina

Un studiu de politică internațională de la Kiev ajunge la concluzia că Rusia încurajează problemele dintre România și Ucraina. Ucrainenii nu mai văd în România un dușman, iar după revoluția de pe Maidan România a început să fie prezentată în mass-media ucraineană într-o manieră mult mai pozitivă, în pofida existenței unor pretenții istorice din ambele părți.

Situația relațiilor bilaterale Ucraina-România a fost reflectată în studiul „Auditul politicii externe: Ucraina- România”, alcătuit la Kiev. Rolul pozitiv al României în Ucraina este prezentat prin prisma sprijinirii armatei ucrainene pentru contracararea amenințărilor cibernetice, dar și sprijinirea Ucrainei în cooperarea cu NATO.

Experiența României în privința combaterii corupției este prezentată drept un exemplu pentru instituțiile de drept din Ucraina. Rezultatele luptei cu corupția în Ucraina ar putea să inspire o mai mare încredere a investitorilor români în economia ucraineană, susțin autorii cercetării.

Vechea listă a problemelor româno-ucrainene

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (din stânga). Președintele României, Klaus Iohannis Sursa Foto Serviciul de presă a președintelui României

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (stânga).
Președintele României, Klaus Iohannis (dreapta).
Foto: Serviciul de presă al președintelui României

În cercetare au fost incluse și o serie de probleme istorice de politică externă între Ucraina și România. Cele mai contradictorii, în acest sens, sunt următoarele: disputele în privința delimitării a platformelor economice din Marea Neagră la arbitrajul internațional ONU, respectarea drepturilor minorităților vorbitori de limba română în Ucraina, recuperarea investițiilor românești de pe vremea comuniștilor în combinatul de minereuri acide Krivoi Rog, dar și divergențele în privința construcțiilor de navigație în Delta Dunării.

Anterior, autoritățile Ucrainei au pus la îndoială politica externă a Bucureștiului și îi suspectau pe români în dorința de a realiza proiectul „România Mare”. Relațiile bilaterale au căpătat un alt sens după ce s-a instaurat noua putere, de la revoluția de pe Maidan. România a fost una dintre primele țări care a dezaprobat anexarea Crimeei, dar și conflictul din Donbas.

Totodată, România este una din cele cinci țări care a insistat asupra prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei. „Prezența altor țări, probabil, că nu vă vor mira – Lituania, Polonia, Marea Britanie și Suedia. În acest sens, cooperarea între Kiev și București este foarte importantă”, a menționat unul dintre autorii studiului și adjunctul Institutului de Politici Internaționale, Serghei Solodkii.

În afara de acesta, România a fost una din primele țări din UE care au ratificat Acordul de Asociere a Uniunii Europene cu Ucraina. Autorii susțin că România ar fi făcut asta pentru că a vrut să voteze acest document „la pachet” cu Republica Moldova.

Serghei Solodkii, director-adjunct al Institutului de politici externe din Kiev Sursa Foto Svoboda.org

Serghei Solodki, director-adjunct al Institutului de Politici Internaționale din Kiev
Sursa Foto Svoboda.org

„Totuși, haideți să recunoaștem că Parlamentul României ar fi putut să nu facă acest lucru. Nu era obligatoriu să voteze la pachet. Și în Kiev acest pas a fost luat în seamă”, a adăugat Solodki.

Puncte comune de cooperare

Autorii studiului consideră că România și Ucraina au interese comune în privința contracarării politicii rusești în regiune. Potrivit acestora, militarizarea Crimeei provoacă îngrijorări mari în rândurile țărilor membre NATO din bazinul acvatic al regiunii – România și Turcia.

Astfel, contracararea amenințării rusești în bazinul Mării Negre este punctul comun unde se intersectează interesele Kievului și Bucureștiului, susțin autorii cercetării. Astfel, aceștia consideră că Ucraina ar trebui să se implice în proiectul comun de securitate privind crearea flotei comune a țărilor membre NATO – Bulgaria, România și Turcia.

NATO a inițiat cinci proiecte de reformarea a pregătiri militare ucrainești, după începerea conflictului din Donbas. Unul din aceste proiecte a fost contracararea atacurilor cibernetice, iar conducerea acestui centru a revenit României.

Centrul de Analiză și Centrul de Securitate Sursa fOTO cass-ro.org

Centrul de Analiză și Centrul de Securitate Cibernetică 
FOTO: cass-ro.org

Ultimele întâlniri între președinții ambelor state, la fel, au fost prezentate ca un semn de îmbunătățire a relațiilor bilaterale. Într-un an de zile președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, s-a întâlnit de patru ori cu omologul său din România. Totuși, problemele sensibile, cum ar fi acordarea cetățeniei românești minorităților din Ucraina au fost evitate în cadrul acestor întâlniri.

Semne de îmbunătățire între ambele țări pot fi văzute și în acordul în privința traversării hotarelor României pentru locuitorii din Cernăuți (această problemă a fost discutată încă de pe perioada guvernării lui Victor Iușcenko). Actualmente locuitorii acestor regiuni au dreptul să viziteze România fără vize. Totodată, sunt abordate și acordurile de deschidere a zborurilor directe Kiev- București.

Problema, totuși, constă în lipsa atractivității pentru turiștii din ambele țări, recunosc experții.

Factorul moldovenesc

Experții în politica externă sunt de părere că Ucraina ar trebui să intensifice lucrul în comun cu Republica Moldova și România, punând accentul pe cooperare în cadrul proiectului Parteneriat Estic.

Autorii proiectului susțin că ucrainenii ar trebui să continuă dialogul în privința reglementării problemei transnistrene, luând în calcul interesul comun de a diminua rolul Rusiei în privința securității regionale.

Aceștia consideră că o metodă eficientă în acest sens ar putea fi asigurarea controlului asupra traseelor aeronautice cu acordul Chișinăului.

Rusia, învinuită de crearea neînțelegerilor între Ucraina și România

Autorii susțin că Rusia de mult timp utilizează momentele problematice dintre Kiev și București pentru a destabiliza relațiile acestora. În România propaganda rusească nu a avut niciodată un succes remarcabil, deoarce aceasta țară tradițional a avut o atitudine neprietenoasă în privința proiectelor moscovite, a specificat reprezentantul Institutului polonez de relații internaționale, Stanislav Secrieru.

Acesta consideră că propaganda prorusă încă de pe vremea președintelui ucrainean Leonid Kucima a utilizat România ca o sperietoare printre ucraineni.

Astfel, informațiile neverificate din presă privind dorința etnicilor români din Bucovina de a ieși din componența Ucrainei sau participarea românilor în luptele din Donbas pot fi incluse în aceeași categorie.

Autorii cercetării consideră că România și Ucraina ar trebui să coopereze și pe segmentul de contracarare a informațiilor false care circulă în presă.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Fondului Mării Negre (BST, o iniţiativă a German Marshall Fund of the US) și proiectului UNITER, finanțat de USAID.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *