Independența sistemului judiciar, o structură specializată pe acest domeniu, legislație eficientă și măsuri manageriale – adică finanțe și specialiști buni. Acestea sunt cele patru arme de luptă împotriva corupției, în viziunea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție din România (DNA), Laura Codruța Kövesi.
Cu 10 ani în urmă România era un stat nepriceput în combaterea acțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu, iar astăzi a devenit un model pentru multe state. „În România s-a impus necesitatea de a crea o organizație care să lupte împotriva corupției. În 2002 s-a înființat Parchetul Național Anticorupție transformat ulterior în Departamentul Național Anticorupție, în componența Ministerului Justiției. În 2006 erau reținuți polițiști care primeau mită în trafic. În 10 ani lucrurile au evoluat. În 2015 au fost investigați un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați, cinci senatori și mulți alți oficiali”, explică șeful DNA, Laura Codruța Kövesi.
Furtul miliardului, în viziunea DNA
Vizavi de îndemnul moldovenilor către DNA, cel de a trece Prutul, Kövesi spune că instituția deja a făcut acest lucru. „Noi putem împărtăși exeriența noastră, cea pozitivă și negativă. Avem succese și insuccese. Nu sunt aici să spun ce merge și ce nu merge. Corupția nu poate fi combătută în 3 luni”, afirmă Kövesi.
Aceasta a vorbit și despre fraudele bancare comise în Republica Moldova și despre cât timp i-ar fi luat DNA-ului să rezolve acest caz. „Nu cunosc speța foarte bine. Și noi avem dosare care de 3-4 ani nu sunt soluționate. Depinde de cum administrezi probele. Să știți că această problemă o avem și noi”, explică reprezentantul DNA.
DNA nu face dosare la comandă
În anul 2006, DNA reținea aproximativ 360 de persoane pe an. În 2015, cifra a crescut enorm. Anul trecut au fost reținute peste 1.250 de persoane pentru fapte de corupție la nivel înalt si mediu. În viziunea procurorului șef de la DNA există patru premize care au făcut posibilă înfăptuirea acestor lucruri. „Este vorba despre independența sistemului judiciar, o structură specializată în domeniu, legislație eficientă și măsuri manageriale. Doar una singură nu dă rezultate. E nevoie de toți acești factori”, spune Laura Codruța Kövesi.
„Am fost acuzați că facem dosare politice. Vă spun că DNA-ul nu investighează politicieni, DNA investighează persoane din funcții publice care încalcă legea. Nu contează funcția, dacă o persoană a comis o infracțiune, este investigată”, afirmă procurorul.
Procurorii și judecătorii din România sunt imparțiali
Cel mai important în lupta cu corupția este ca procurorii și judecătorii să fie imparțiali și independenți. „În România, nimeni nu dă indicații procurorilor să deschidă un dosar. Nici măcar eu, șeful DNA, nu pot da indicatii colegilor mei să deschidă sau să închidă un dosar. Niciun procuror din DNA nu face ce vrea, ci ce spune legea. Procurorii sunt verificați constant. Oricine poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în cazul în care are dubii cu privire la activitatea unui judecător sau procuror”, spune Kövesi.
Un subiect aparte abordat de șeful DNA a fost cel al confiscării averilor obținute în mod ilicit. „Un studiu european arată că o persoană acceptă mai curând să meargă la pușcărie decât să i se confiște averea. Într-adevăr, când în anumite dosare am făcut asta, reacția oamenilor a confirmat această ipoteză”, afirmă Kövesi. Până acum, procurorii DNA au confiscat averi în valoare de jumătate de miliard de euro.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruța Kövesi, este prezentă la Chișinău zilele acestea și participă la primul forum moldo-român în domeniul justiției, în cadrul căruia a vorbit despre experiența României și a DNA-ului în lupta împotriva corupției.
CITIȚI ȘI: Cum poate contribui România la combaterea corupției din Republica Moldova
O sa mai treaca multa apa pe Prut pana vor incepe lucrurile sa se miste in r. moldova