În anul 2017 mai mulți moldoveni s-au remarcat prin scrisorile deschise expediate către autoritățile Republicii Moldova. Unele însemnări au fost scrise pentru imagine politică, iar prin altele autorii și-au dorit să atragă atenția asupra unor probleme care țin de ecologie, cultură și societate. moldNova.eu a făcut o retrospectivă a celor mai citite scrisori deschise, adresate în anul 2017. Între timp, unii dintre expeditori au primit răspunsul pe care îl așteptau, iar alții și-au rezolvat singuri problema descrisă în răvaș.

500 de kg de miere

Scrisoarea lui Alexei Gorea. FOTO: facebook.com/Pavel Filip

Cea mai emoționantă scrisoare a fost scrisă de mână de către apicultorul Alexei Gorea, în vârstă de 90 de ani, din satul Cubolta, raionul Sângerei. În septembrie, bătrânul dascăl i-a cerut premierului Pavel Filip să-l ajute să-și vândă cele 500 de kilograme de miere de albine colectate în anul 2017. În răvaș bărbatul scria că banii vor fi donați pentru construcția unei biserici din orașul Bălți. În octombrie autoritățile au anunțat că au găsit un agent economic dispus să procure mierea de albine. Despre iscusitul apicultor puteți citi în articolul „Povestea lui Alexei Gorea, românul basarabean care a vrut să-i vândă lui Pavel Filip miere”. După acest articol, bătrânul a fost contactat de echipa deputatului român Constantin Codreanu care a contribuit la organizarea unei vizite a lui Alexei Gorea în România.

Scuarul Ghibu

Activistul civic Victor Chironda s-a adresat printr-o scrisoare deschisă Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, prin care a solicitat să-i permită renovarea scuarului Onisifor Ghibu din preajma Muzeului Național de Arte al Moldovei (MNAM). Asta după ce proiectul de renovare a scuarului Ghibu a fost respins de către Consiliul Național al Monumentelor Istorice, deoarece directorul muzeului ar fi intenționat să construiască un depozit pentru lucrările de artă. Peste aproximativ o săptămănă, directorul MNAM, Tudor Zbârnea, a anunțat că renunță la construcția depozitului pentru muzeu, astfel scuarul Ghibu a fost amenajat cu bănci, pubele pentru gunoi și felinare, devenind un spațiu offline pentru cetățeni.

Hidrocentralele ucrainene de pe Nistru

Pe parcursul anului 2017, ecologiștii, cetățenii simpli și reprezentanții societății civile s-au arătat îngrijorați de intenția Ucrainei de a construi șase hidrocentrale pe râul Nistru, deoarece proiectul poate afecta grav ecosistemul și poate provoca o catastrofă ecologică. Mai pe scurt, construcția acestor hidrocentrale poate lăsa Chișinăul fără apă potabilă. În septembrie, ecologistul Alecu Reniță a venit cu o scrisoare deschisă către premierul Pavel Filip. Prin acest răvaș, Reniță îi amintește premierului că „în viitorul apropiat, deficitul de resurse acvatice va genera un complex întreg de probleme în Republica Moldova, începând de la asigurarea cu apă potabilă a populației și până la absența apei pentru necesitățile agriculturii și economiei naționale”. Deocamdată, autoritățile Republicii Moldova și cele din Ucraina ignoră semnalele de alarmă transmise de către societatea civilă. Mai mult, negocierile dintre cele două țări nu sunt publice și transparente.

Votul mixt și cerințele UE

Schimbarea sistemului electoral în acest an i-a determinat și pe oficialii europeni să scrie în luna iunie un răvaș deschis autorităților din Republica Moldova. Profund îngrijorați de evoluțiile politice din țara noastră, cei 25 de deputați din Parlamentul European au scris că „se așteaptă ca oficialii moldoveni să ia măsuri rapide privind lupta împotriva corupției, investigarea fraudei din sectorul bancar și recuperarea banilor furați, reformarea justiției, asigurarea libertății presei, asigurarea respectării drepturilor omului, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru crearea de locuri de muncă acasă și creșterea veniturilor populației. Dorim să vă reamintim că Moldova are nevoie să ia măsuri imediate pentru a asigura finanțarea transparentă și legală a partidelor politice și a campaniilor electorale pentru a opri grupurile de corupție de la capturarea puterii. Am dori să vă îndemnăm să luați în serios opiniile Comisiei de la Veneția și să se retragă noua lege a sistemului electoral. Am dori să vă reamintim că un sistem electoral reprezentativ, inclusiv și echitabil, este esențial pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, care sunt esențiale pentru calea spre integrarea europeană. Vom continua să monitorizăm îndeaproape evoluțiile din acest domeniu din țara dvs.”, se menționa în scrisoare.

După cum se știe, proiectul nu a fost retras, iar alegerile parlamentare din anul 2018 cel mai probabil vor avea loc în baza noului sistem electoral. Amintim că între timp, mai multe ONG-uri din țară au constituit un grup de inițiativă prin care intențioenază să strângă semnături pentru organizarea unui referendum care să anuleze această lege.

Scrisoare pentru Prima Doamnă

Prima Doamnă a Republicii Moldova, Galina Dodon, se implică în acțiuni de caritate, iar acestea sunt catalogate drept strategii de imagine pozitivă și PR. Chiar la începutul anului, mai exact pe 2 februarie 2017, regizoarea Viorica Meșină a scris un mesaj pentru Prima Doamnă, în care Galina Dodon este criticată pentru falsul de care a dat dovadă atunci când a mers în vizită la o familie cu zece copii din satul Țănțăreni, raionul Anenii Noi. În scrisoarea deschisă, Viorica Meșină menționează despre lipsa de documentare a Primei Doamne atunci când alege să facă un act de binefacere. Bunăoară, Galina Dodon este acuzată că și-ar fi atribuit unele acțiuni care nu i-ar aparține de facto. „E mare încurcătură cu lemnele acestea… Cu o zi înainte de neașteptata dvs. vizită, Cristina împreună cu mămicile de pe Ask a Mom au trimis un camion de lemne. Apropo, anume acele lemne apar pe fundal în pozele cu Dumneavoastră. Luni, adică peste 3 zile după ce i-ați vizitat, în curte rămăsese doar o treime din lemnele aduse de mămici, iar alte lemne nu erau… Lemnele aduse de Dumneavoastră oare unde să fie? Doamna primăriță zice că cineva din sat a văzut câteva femei zdravene care cărau lemne de acolo… (nu a specificat dacă erau lemnele aduse de către Dumneavoastră sau cele trimise de Cristina) Le-au furat? Sau poate mama copiilor a vândut lemnele? Nu se știe… E nevoie de o ditamai investigație, ca să ne lămurim ce s-a întâmplat cu lemnele. Nu cred că se va mai ocupa cineva de asta”, a scris regizoarea Viorica Meșină.

Diploma lui Chiril Gaburici

Povestea diplomei ex-premierului Chiril Gaburici a revenit în actualitate în anul 2017. La 21 decembrie, liberalul Valeriu Munteanu i-a înaintat o scrisoare deschisă liderului PD, Vlad Plahotniuc, în care solicită ca acesta să nu admită numirea lui Chiril Gaburici în funcţia de ministru al Economiei și Infrastructurii. „Este datoria lui Vlad Plahotniuc, care şi-a asumat actul guvernării, să întreprindă imediat toate demersurile politice şi juridice necesare pentru ca cetățeanul Gaburici Chiril, care a făcut uz de fals, să nu fie numit în funcţia de ministru al Economiei şi Infrastructurii”, a scris Valeriu Munteanu pe 21 decembrie 2017.

Tot în aceeași zi, Vlad Plahotniuc a comentat situația într-un interviu pentru agenția de presă Moldpres: „Chiril Gaburici are ocazia să răspundă prin rezultate acestor critici. Dar noi nu pentru asta l-am nominalizat, ci pentru a munci pentru rezolvarea unor probleme foarte importante din sfera economică și a infrastructurii, pe noi ne interesează capacitățile lui de a gestiona un domeniu atât de important ca cel al economiei și infrastructurii. Iar cetățenii sunt sigur că îl vor evalua, la fel, după rezultate”, a declarat liderul democraților.

Scrisori pentru Rogozin și Chirtoacă

În vara acestui an, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, i-a scris lui Dmitri Rogozin, după ce vicepremierul rus a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, deține cetățenia rusă și este liderul unei grupări mafiote care controlează Republica Moldova. „Despre faptul că Plahotniuc este cetățean rus am anunțat câțiva ani în urmă și am fost primul care a publicat pașaportul său, pe care l-a primit cu încălcarea legislației Federației Ruse. Până acum, nimeni nu i-a retras această cetățenie”, menționa Năstase. Politicianul a mai adăugat că Plahotniuc ar fi supravegheat spălarea a peste 30 de miliarde de dolari a mafiei ruse și a devalizării sistemului bancar din Moldova. „Câțiva ani în urmă, o firmă controlată de el și Șevciuc a primit pe gratis gaz rusesc și a dus sutele de milioane câștigate în offshor-uri. Ulterior, la Moscova se ia decizia de a desemna la conducerea „Moldova-Gaz” o persoană apropiată lui. Mai mult de 10 ani, canalul său retransmite la noi postul vostru de televiziune, Pervîi Kanal, cu toate programele sale informaționale”, a mai scris Năstase.

Andrei Năstase a adresat o scrisoare deschisă și lui Dorin Chirtoacă în iulie 2017, prin care i-a cerut demisia de onoare din fucția de primar de Chișinău. „Justiţia lui Plahotniuc abia aşteaptă să vă execute, iar suspendarea să înceapă să-şi producă efectele. Aveţi obligaţia morală să demisionaţi. E poate ultima ta posibilitate de a demonstra că ai dreptul la reabilitare, că nu rămâi în continuare o unealtă de şantaj în mâinile celui care a făcut tot posibilul să-ţi distrugă sufletul şi cariera. Fă asta şi ca o recunoaştere oficială a imposibilităţii de a-ţi mai continua mandatul pentru oameni, nu pentru şantajiştii tăi de la GBC. Cât încă poţi, vorbeşte public despre tot ce ştii de crimele regimului Plahotniuc din aceşti ani, pentru a înţelege de ce oraşul nostru a ajuns în ruine”, și-a argumentat apelul liderul Platformei DA.

Răvaș de la savanți și de la apărătorii limbii române

În această toamnă, cercetătorii științifici ai Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (AŞM) au înaintat conducerii statului o scrisoare deschisă prin care au atras atenția asupra mai multor probleme și aspecte ce țin de noul statul al instituției. Asta după ce Guvernul a decis că AȘM nu va mai avea dreptul să gestioneze banii alocați pentru știință și cercetare. Despre reformarea AȘM au scris și cei de la Asociația Națională a Oamenilor de Creație din Moldova. ONG-ul apără Academia și susține că autoritățile îi desconsideră pe savanții moldoveni.

În luna martie, angajații Centrului Național de Terminologie au semnat o scrisoare deschisă, adresată premierului Pavel Filip, prin care își arătau nemulțumirea față de disponibilizările de personal făcute în cadrul instituției. „Stimate domnule Pavel Filip, sunteți un bun vorbitor de Limbă Română. Asta ne bucură, dar ne şi întristează, căci o instituție cum e Centrul Național de Terminologie, preocupat de reglementarea și promovarea exprimării scrise și orale corecte în Limba Română, este sub semnul dispariției”, au scris aceștia. CNT a rămas cu doar șapte angajați din 25.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*