La Chișinău, un întreg weekend a fost „dedicat” epopeii bradului – conducerea interimară a Primăriei a promis că va instala cel mai mare pom de Crăciun din istoria Capitalei pe 1 decembrie, iar acesta întârzia să fie adus din Ucraina. A urmat instalarea și dezinstalarea unui așa-numit brad, apoi căutarea, tăierea și transportarea în PMAN a altui pom și, în final, un selfie al Silviei Radu. Dar între timp s-au întâmplat câteva lucruri care meritau cu adevărat a fi dezbătute în societate, dar care, la fel ca acum 10 ani, au fost lăsate în umbra epopeii bradului. Poate că unicul lucru important e că s-au cheltuit bani publici pentru toată această harababură, însă nici acest lucru nu a prea fost luat în seamă. Noi am decis să dedicăm aceste „știri ale dimineții” anume lucrurilor care într-adevăr contează.
În primul rând, e vorba despre apariția unui nou fals în presa rusă – cel privind elaborarea de către Guvern a unui plan de soluționare a conflictului transnistrean. Indiferent dacă un astfel de document există sau nu, la Chișinău au trecut aproape neobservate două articole, publicate unul după altul de Kommersant și reproduse de Newsmaker.md, în care se menționează că textul a fost elaborat de Igor Muntenau, directorul IDIS „Viitorul”, și analistul român Iulian Chifu. Astfel, dacă există un așa document, întrebarea e de ce aflăm despre el din presa rusă și de ce Igor Dodon îl comentează, la fel, în presa rusă, dar nu pe Facebook sau printr-un comunicat oficial. Iar dacă nu există, de ce mai răbdăm un fals și ne prefacem că totul e bine, nesancționându-l? (Mai multe citiți aici)
Vineri, în timp ce mulți se întrebau dacă va fi instalat bradul în centrul Capitalei sau nu, în Parlament s-a dezbătut Legea bugetului pentru anul 2018. Întâmplător sau nu, din greșeală – așa cum a spus ministrul Finanțelor – sau nu, dar în document s-a introdus alocarea pentru anul viitor a unei sume impunătoare – 94,4 de milioane de lei – pentru organizarea alegerilor prezidențiale. „Ori domnul Dodon pleacă, ori va fi un impeachment de care nu se știe?”, s-a întrebat deputatul Valeriu Ghilețchi (Sursa)
Un domeniu care va fi afectat de adoptarea aceleiași Legi a bugetului este domeniul Sănătății – un vot pe care îl vom simți după „euforia” epopeii bradului. Astfel, în ciuda promisiunilor că „vom trăi mai bine” și a laudelor precum că cresc veniturile la buget, pentru al 12-lea an consecutiv Guvernul, cu ajutorul votului Parlamentului, nu numai că și-a încălcat propriile legi și a transferat sume mai mici, dar cota procentuală alocată sănătății este în scădere liberă. Pe scurt, conform Legii bugetului pentru 2018, transferurile de la stat către CNAM pentru persoanele neasigurate sunt prevăzute în sumă de 2,6 miliarde de lei, la care se adaugă 69 de milioane de lei pentru programe naționale și 24 de milioane din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Modernizarea sectorului sănătății”. Suma este mai mare decât cea transferată anul trecut cu doar 200 de milioane. Astfel, deputații au votat un alt mecanism de transfer a banilor pentru persoanele asigurate de Guvern (pensionari, persoanele cu venituri mici, copii etc. – în total, 15 categorii). Cota recomandată de experți, inclusiv OMS, a fost de minim 12,2%, dar deputații au exclus-o. Acest lucru i-a făcut pe specialiști să atenționeze asupra riscului de a compromite sistemul Sănătății (Sursa).
Dacă e să rămânem în domeniul Sănătății, atunci nu putem să evităm nici scrisorile mai multor medici din Moldova, publicate de Sănătate INFO, pe care aceștia le-au trimis la solicitarea publicației, care scot la suprafață o serie de probleme din sistem – de la condițiile proaste în care sunt nevoiți să muncească, până la atitudinea celor care dețin titulatura de „șef”. Ultima scrisoare a fost publicată chiar vineri, pe 1 decembrie, și e din partea unei asistente medicale cu 25 de ani de muncă în spate. „Doresc să-mi expun părerea ca asistentă medicală care se confruntă cu mai multe nedreptăți, violență verbală și psihologică (intimidarea, umilirea, ostilitatea) din partea atât a medicilor, cât și a pacienților și familiile lor, cu comunicare inadecvată în mediul medical, atât pe orizontală, cât șe pe verticală. Nu ai dreptul să-ți expui părerea, că doar cine ești tu – o „proastă” de asistentă medicală. Și reacția este întotdeauna așa chiar dacă ai dreptate sau vezi lucrurile din alt mod. Asistenții medicali nu se bucură nici de prestigiu, nici de recunoașterea importanței muncii lor din partea medicului și nici din partea pacienților”, scrie femeia. Întreaga scrisoare o găsiți aici.
Tot vineri, complexul sportiv „Юность” („Iunosti” – Tinerețe, trad. din rusă), care a fost fondat în 1976 și unde s-au antrenat campioni olimpici, a fost demolat. Acolo se afla unicul bazin de dimensiuni olimpice. Despre aceasta s-a aflat dintr-o postare a lui Victor Burunsus, care a filmat momentul. Cel mai trist e că în locul acestui complex sportiv – dar numărul total al construcțiilor sportive din toată țara a scăzut cu aproape 2000 în ultimii 20 de ani, conform cifrelor de la Statistică – va fi construit un bloc locativ.
A urmat publicarea de către Uniunea Europeană a celor 28 de condiționalități impuse Guvernului de la Chișinău pentru ca acesta să beneficieze de asistența macrofinanciară în sumă de 100 de milioane de euro. Pentru deblocarea prinmei tranșe, spre exemplu, Moldova trebuie să îndeplinească zece condiții, printre care implementarea noii strategii de reformă a administrației publice, pentru a raționaliza administrația publică centrală; adoptarea Legii privind întreprinderile de stat și municipale în scopul sporirii transparenței și responsabilității întreprinderilor de stat; selectarea de către Consiliul de Integritate, într-un mod transparent, bazat pe merit și competitivitate, a președintelui și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate etc. (Sursa)
Între timp, președintele socialist de la Chișinău continuă politica sa de moldovenizare și de falsificare a istoriei, promovându-și ideile la scară națională fără impedimente. Astfel, sâmbătă, acesta a organizat un eveniment cu mare fast, dedicat proclamării Republicii Democratice Moldovenești acum 100 de ani de către Sfatul Țării. „Sprijinindu-se pe statalitatea multiseculară a poporului moldovenesc, Congresul ostașilor moldoveni – circa 600 de membri – a declarat „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și au pus baza formării unui parlament temporar – Sfatul Țării, a cărui menire din start a fost să asigure consolidarea statalității, nu cedarea ei ulterioară. Dar acel subiect al cedărilor și trădărilor îl voi lăsa pentru a-l analiza cu altă ocazie”, a spus Dodon în discursul său.
Dar acest lucru nu a împiedicat ca duminică, indiferent de vreme, aproape 3.000 de persoane să mărșăluiască cu ocazia împlinirii a 99 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia, zi în care toți românii s-au regăsit într-o țară. (Vedeți aici fotoreportajul nostru)
„Ziarul de Gardă” a analizat biografiile mai multor deputaţi noi, intraţi în Parlament în urma alegerilor de duminică şi conchide: „Condamnați, inculpați și persoane compromise sau implicate în diverse scandaluri au devenit deputați. Aceștia urmează să elaboreze legi și să contribuie la un trai mai bun al cetățenilor R. Moldova”. Victor Moşneag îi menţionează pe mai mulţi viitori deputaţi „cu nume pătate”. Unul ar fi Andrei Neguţă (deputat PSRM), fost ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. La sfârşit de aprilie 2012, acesta a fost rechemat, după ce a declarat că „retragerea înainte de termen a ostaşilor ruşi din Transnistria reprezintă un pericol pentru R. Moldova, cât şi pentru întreaga regiune”. În 2002-2006, Neguţă a fost Ambasador în Franţa, iar Curtea de Conturi (CC) a stabilit că, doar într-un singur an, 2006, această ambasadă a admis o depăşire de cheltuieli în sumă de 375.000 de lei”, aminteşte Victor Moşneag. Între altele, autorul scrie că majoritatea deputaţilor PCRM sunt cu reputația pătată. „Pe lângă Voronin, cel mai longeviv şi controversat preşedinte pe care l-a avut R. Moldova, în Legislativ vine Artur Reșetnicov, fost director al Serviciului de Informații și Securitate, acuzat că ar fi contribuit la arderea tuturor documentelor importante din dosarul 7 aprilie, perioadă în care a condus instituţia”, mai aminteşte autorul.