Turiștii străini caută în Moldova ce nu au acasă

Republica Moldova nu are o imagine turistică închegată, iar turiștii străini vin aici din curiozitate. Totuși, cei care aleg să viziteze țara noastră sunt atrași de gastronomie, crame, oameni și viața rurală.

Străinii văd Moldova ca pe o destinație unde se păstrează tradițiile și peisajele naturale. Chiar dacă aceștia pășesc pragul țării noastre cu neîncredere, mai ales pentru lipsa de informație și infrastructură, după ce pleacă de aici aproximativ 70% dintre ei spun că au fost satisfăcuți de serviciile turistice prestate de moldoveni. Gradul ridicat de mulțumire se datorează moldovenilor care îndeplinesc așteptările turiștilor străini. „În topul preferințelor sunt oamenii noștri, ospitalitatea, autenticul, peisajele, cramele și bucătăria. Oameni și ospitalitate ca în Moldova nu găsim nicăieri în altă parte. Noi îndeplinim așteptările turiștilor. Nu suntem gata la capitolul infrastructură”, spune Eugen Boico, directorul unei agenții de publicitate din Chișinău, care a realizat brandul de țară „Pomul Vieții”.

Cum vindem servicii turistice?

Majoritatea antreprenorilor din domeniul turismului și autoritățile locale nu știu cum să se promoveze, cum să comunice produsul pe care vor să-l vândă, motiv pentru care peste 30% dintre turiști vin în țara noastră la invitația prietenilor sau a moldovenilor stabiliți peste hotare. Turiștii străini susțin că nu au acces la informație despre Moldova în mediul și limba lor maternă. Constatările au fost prezentate în cadrul evenimentului „Incoming Travel Forum”, dedicat turismului din Republica Moldova.

Imaginea unei destinații tursitice este foarte importantă, deoarece turiștii tind să aleagă cu sufletul. Bucatele pregătite acasă după rețete tradiționale, vinul păstrat în butoi, gustul natural și aroma legumelor și fructelor crescute în Moldova sunt alte motive pentru care turiștii aleg să ne viziteze țara. „Rezervațiile naturale din Lunca Prutului de Jos, lunca Nistrului din Soroca sau Ștefan Vodă ar fi bine de promovat. Satul Costești-Stânca nu e valorizat. Modul de viață al moldovenilor e interesant pentru turiști, deoarece vor să vadă cum se lucrează la noi. Sunt impresionați de beciurile de lângă casă pline cu conserve, murături și vin. În ultimul timp s-au renovat muzee care trebuie promovate. Muzeul de Artă din Chișinău trebuie vizitat”, afirmă Anatolie Poiată, consultant în turismul vitivinicol. Chiar dacă moldovenii obișnuiesc să se mândrească cu mănăstirile ortodoxe, expertul menționează că pentru turiștii europeni biserica ortodoxă nu e motiv pentru călătorie. „Ei au mănăstiri și lăcașe de cult mult mai vechi și mai frumoase. Mănăstirea rupestră reprezintă un interes pentru ei, dar dacă îi hrănim cu prea multe biserici atunci e exagerat”, consideră Anatolie Poiată.

Promovarea prin recomandare

Cea mai eficientă metodă de promovare se face prin grai viu – când turistul este impresionat și recomandă prietenilor. „Turiștii trebuie să găsească tot timpul mai mult decât i s-a promis. Foarte eficientă este poșta din om în om, poșta vie. Un om din Germania a fost uimit de tot ce a văzut la Butuceni și a povestit și prietenilor săi. Asta aduce imagine. Oaspetele capricios poate dezvolta gazda inteligentă. Peste 50% dintre turiștii noștri sunt străini. Trebuie să avem grijă de gunoi, indicatoare și infrastructură. Străinii ne iartă că nu avem semne, dar asta nu e bine. Trebuie de lucrat cu populația locală, deoarece ei fac parte din acest circuit etno-cultural”, povestește Anatol Botnaru, antreprenor de la Orheiul Vechi.

Integrarea turismului din Republica Moldova în piața turistică din România, oportunitate discutată în cadrul Forumului, are ca scop dezvoltarea ofertelor locale și atragerea de noi turiști străini. Managerul Centrului de Pelerinaj „Sfânta Parascheva” din Iași, România, Costel Damian a vorbit despre avantajele turismului în comun și ce vinde mai bine. „Aveți autenticul de la țară și branduri consacrate precum Bucuria, Cricova – le putem combina, deoarece turiștii vor să cumpere. Aveți folclorul etnicilor găgăuzi, ucrainei, ruși, polonezi. Creați legende, poveștile vând foarte bine. Putem combina munții noștri cu podișul din Moldova. Vindeți competițiile sportive cu bucate sănătoase”, sunt câteva sfaturi oferite de Damian participanților la Forumul de Turism, organizat de Asociația Națională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM).

Integrarea în turismul românesc

În cadrul evenimentului, Alexandru Filipschi a vorbit despre lipsa pachetelor turistice care complică integrarea în România. „Nu avem oferte interne de turism. Nu avem produse care pot fi servite liber turiștilor. Operatorii de turism nu au pachete pentru Moldova. Dacă vrei să vii în Moldova trebuie să ceri de la agenția de turism informație pe e-mail. Trebuie de creat un sistem on-line, astfel agențiile vor putea vinde produsul și le putem integra cu cele din România. Obținem pachete comune”, a precizat președintele Federației de Promovare a Turismului în Moldova. În replică Anatol Poiată i-a spus că asta ar fi varianta ideală, însă deocamdată este important să se focuzeze pe cunoașterea și dezvoltarea obiectivelor turistice . „Nu putem integra ceea ce nu știm. Nu poți vinde un produs pe care nu-l cunoști. E nevoie de organizat info-trip, vizite, proiecte comune etc”, a concluzionat Poiată.

Prezent la Forum, directorul Agenției Turismului din Moldova, Stanislav Rusu este de acord că turismul poate dezvolta economia țării noastre, dar nu este valorificat la maximum. „Prin turism putem avea multe beneficii, deoarece aduce fluxuri monetare, creează locuri de muncă, stopează migrația etc. Guvernul urmează să investească în infrastructură”, a declarat Rusu.

În anul 2015 în Moldova au venit aproape 3 milioane de turiști străini, iar în anul 2016 numărul acestora a crescut până la 3,4 milioane de persoane. Stanislav Rusu speră că în anul 2017 numărul lor va ajunge la 4 milioane.

CITIȚI ȘI: Fiecare face cum îl duce capul. Tursimul în Moldova, cu proiecte de milioane fără continuitate