Viața în Islanda, povestită de un fotograf moldovean. Cât costă traiul în paradisul nordic

Aflată în Atlanticul de Nord, Islanda este țara vulcanilor, a apelor geotermale, a ghețarilor și a gheizerelor fierbinți care țâșnesc din pâmânt. Paradisul de lângă Cercul Polar, așa cum este numită de turiști, tărâmurile Islandei sunt luminate iarna de aurore boreale și locuite de oameni corecți care trăiesc în armonie cu natura.

În Țara Focului și a Gheții, așa cum mai este numită Islanda, trăiesc și lucrează moldoveni. Originar din Chișinău, Lucian Reniță este un fotograf captivat de peisaje și animale sălbatice. Cu un trecut profesional de 5 ani în domeniul foto și videoreportajului la revista „Natura”, Lucian a decis să-și urmeze pasiunea pentru fotografia de natură. A explorat mai multe zone arctice și antarctice, iar Islanda a fost una dintre cele mai interesante țări pe care le-a vizitat, motiv pentru a care a studiat un master în managementul resurselor naturale în orașul arctic Isafjordur din regiunea Vestfirdir (trad. islandeză – Fiordurile de Vest).

Frumusețea naturii, peisajele care îți taie respirația, lumina și oamenii l-au inspirat pe Lucian Reniță atât de mult, încât acesta a decis să se stabilească în Isafjordur. În ultimii 4 ani, a lucrat ghid pentru drumeții, cercetător și profesor asistent pentru un program de cartografiere. De asemenea, a fost tur-operator local și a administrat o agenție de turism. În prezent se află în Europa Continentală pentru a-și realiza câteva proiecte personale, iar la primăvară revine în Islanda.

Lucian Reniță se poate mândri cu fotografii publicate în reviste locale din Islanda și utilizate în promovarea țării de diverse companii islandeze. Înainte de a pleca din Moldova, câteva fotografii au fost selectate pentru Antologia fotografiei basarabene coordonată de fotograful Mihai Potârniche.

Orașul Isafjordur are o comunitate primitoare, cosmopolită şi vibrantă cultural, așa descrie Lucian locul în care trăiește. „Localnicilor le plac străinii și îi ajută să se integreze. Islandezii sunt prietenoşi, primitori, corecţi, întreprinzători, independenţi, curioşi și săritori la nevoie. E o populaţie cu un nivel înalt de educaţie şi cu înclinaţie spre arte. Foarte mulţi islandezi ştiu să cânte fie din voce, fie la instrumente muzicale, să deseneze, să picteze etc. Islandezii au şi un laureat al premiului Nobel pentru literatură – Halldor Laxness. Producţia culturală e mult mai bogată decât te-ai aştepta de la un popor de 330.000 de oameni”, spune tânărul.

Turismul, un domeniu important pentru Islanda

În contextul moldovenilor care merg să muncească în străinătate, inclusiv în țările Europei de nord, l-am întrebat pe Lucian care sunt domeniile cu cele mai multe locuri de muncă și cât costă viața în Islanda. Astfel, am aflat că economia Islandei poate fi împărțită în trei mari categorii: industria maritimă (pescuitul, produsele din peşte, industria navală etc.); industria energetică şi energofagă (producţia de energie şi de aluminiu) şi turismul.

„Industria maritimă oferă locuri de muncă pentru cercetători maritimi și muncitori necalificaţi în fabricile de prelucrare a peştelui. Industria energetică e preponderent pentru muncitorii calificaţi în domeniile relevante. Turismul are cea mai bogată ofertă de joburi în prezent şi e o industrie cu creştere rapidă. Locurile de muncă din fabricile de prelucrare a peştelui şi din turism adesea nu necesită cunoaşterea limbii islandeze. În afară de acestea, sunt locuri de muncă pentru medici, antrenori fitness/sport, IT, producţie video etc., dar numărul de job-uri disponibile e destul de redus”, menționează Lucian Reniță.

Cât costă viața în Islanda?

Islanda este o țară scumpă, mai ales produsele alimentare care în mare parte sunt de import, precizează Lucian, care subliniază că islandezii nu se bucură de o diversitate de produse, iar vegetarienii s-ar putea să fie dezamăgiți de opțiunile alimentare. „Produsele locale islandeze din lapte, peşte și miel sunt foarte gustoase, deşi nici acestea nu sunt prea ieftine. Lunar e nevoie de cel puţin 200 euro pentru produse alimentare”.

Cele mai mari prețuri pentru chirie sunt în orașul Reykjavik, capitala Islandei. „Chiria e foarte scumpă şi poate să treacă lejer de 1.000 euro pe lună pentru o garsonieră sau două camere într-o zonă semicentrală. În zonele rurale sau semi-rurale, costurile de chirie încep de la 200-300 euro pe lună, cost care poate să includă şi serviciile comunale. Localnicii se deplasează mai mult cu maşinile proprii. Transportul în comun nu e bine dezvoltat, dar preţurile sunt destul de mici, pentru că serviciul e subvenţionat de autoritățile locale. O călătorie cu transportul public costă 3-5 euro”, povestește moldoveanul.

Comunicarea cu țările vecine este foarte importantă, motiv pentru care am încercat să aflăm de la Lucian cum se înțelege Islanda cu alte state din nordul Europei. „Islanda are legături politice şi culturale foarte apropiate cu ţările scandinave, cu care se înţelege foarte bine. Relaţiile cu britanicii au fost ceva mai tensionate din cauza „Războaielor Codului” şi a altor diferențe legate de împărţirea zonelor de pescuit şi a stocurilor de peşti migratori, dar per total sunt destul de amiabile. Relaţiile cu Rusia nu sunt foarte apropiate. Islanda este o ţară foarte pacifistă, fără armată proprie, care încearcă şi adeseori reuşeşte să păstreze relaţii bune cu vecinii. Deşi nu face compromisuri semnificative, îşi apără interesele regionale foarte ferm”.

„Războiul Codului” este un conflict ce ține de pescuitul macroului în partea de nord a Oceanului Atlantic, dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană pe de o parte, Islanda și Insulele Feroe pe de altă parte. Conform Marii Britanii, comportamentul Islandei pune în pericol pescuitul și economia durabilă.