Principalele candidaturi la președinția Republicii Moldova au fost anunțate fără mari surprize. Taberele conturate cu mai multă vreme în urmă au fost păstrate iar sondajele de opinie din ultima jumătate de an indică faptul că Igor Dodon este plasat într-o poziție favorită. Puteți vedea mai jos lista candidaților anunțați până în acest moment și șansele cu care intră în competiția electorală.
Dodon vrea limba moldovenească și excluderea istoriei românilor
Igor Dodon a fost nominalizat drept candidatul socialiștilot pentru președinția Republicii Moldova la alegerile din această toamnă. După desemnarea sa drept candidat oficial al socialiștilor la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, Dodon și-a anunțat planurile pentru Republica Moldova. Acesta a spus că va consolidat statul și neutralitatea acestuia, va combate unionismul, va lupta pentru reintegrarea țării cu Transnistria, va promova limba moldovenească, iar în școli va introduce istoria Moldovei și va scoate din programul de învățământ istoria românilor.
Igor Dodon s-a născut pe 18 februarie în anul 1975 în localitatea Sadova din raionul Călărași. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova și Facultatea de Managament din cadrul Academiei de Studii Economice. Ulterior a obținut și titlul de doctor în științe economice. A fost ministru al Economiei și Comerțului din 2006 până în 2009. Începând cu acest an devine deputat în Parlament, inițial ales pe listele Partidului Comuniștilor. În 2011 părăsește fracțiunea comuniștilor și se alătură socialiștilor, mai târziu devenind noul președinte al acestui partid. Igor Dodon și soția sa Galina sunt căsătoriți de 17 ani și au împreună trei feciori.
În frunte cu Igor Dodon, Partidul Socialiștilor a devenit principala forță de opoziție în Moldova. Liderul formațiunii politice s-a remarcat printr-o puternică orientare pro-rusă, în detrimentul integrării europene a țării. În 2011 acesta a candidat pentru funcția de primar al orașului Chișinău, dar a pierdut în fața liberalului Dorin Chirtoacă, obținând totuși 49.4% din voturi.
Evoluția lui Igor Dodon în sondaje: februarie – 7,7; martie – 30,6; aprilie – 18,1; mai – 18,5; august – 14,6
Maia Sandu vrea să facă curățenie
Partidul Acțiune și Solidaritate au desemnat-o pe Maia Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Politic al partidului, membrii PAS au format grupul de inițiativă care vor colecta cele 15.000 de semnături pentru susținerea Maiei Sandu. „Promit să scot actuala guvernare, să demasc acțiunile ilegale și deciziile abuzive luate la miez de noapte. Funcția de președinte al țării nu este doar una simbolică, poate sparge sistemul corupt”, spune Maia Sandu.
Ideea desemnării uni candidat unic la alegerile prezidențiale de către PAS, PDA și PLDM nu este anulată. Maia Sandu spune că pe parcursul lunii septembrie 2016 se vor face două sondaje independente pentru a afla pe cine votează cetățenii, iar cel care va acumula cel mai mare procent va fi candidatul comun de centru-dreapta. Decizia finală urmează a fi luată pînă la data de 30 septembrie 2016, atunci când se încheie înregistrarea candidaților la Comisia Electorală Centrală și începe campania electorală.
Maia Sandu s-a născut în anul 1972 în satul Risipeni din raionul Fălești. În anul 1995, a absolvit facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice de la Chișinău, iar în anul 1998 obține diplomă de licență în Relații Internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În anul 1994, Maia Sandu este angajată în calitate de consultant, apoi în funcția de șef adjunct de direcție în cadrul Ministerului Economiei. În perioada anilor 1998-2005, lucrează economist la oficiul Băncii Mondiale din Chișinău. În același se reîntoarece la Ministerul Economiei în funcția de șef al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. În anul 2007, Maia Sandu coordonează Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova. În perioada anilor 2009-2010, studiază la Harvard Kennedy School of Government din SUA, unde obține diplomă de Master în Administrația Publică. Din anul 2010, timp de doi ani, activează consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale din orașul Washington, SUA.
Maia Sandu se întoarce la Chișinău în anul 2012 și devine Ministru al Educației din partea PLDM, fără a deveni membru de partid. În cadrul Ministerului Educației, Maia Sandu a organizat examenele de bacalaureat, luptând cu copiatul la examene prin introducerea camerelor video. Rata de promovare la examenele de BAC au fost cea mai mică din istoria Moldovei: 58% în anul 2013, 44% în anul 2014 și 54% în anul 2015 față de 89% înregistrate până la venirea Maiei Sandu la Ministerul Educației.
Evoluția Maiei Sandu în sondaje: februarie – 4,6; martie – 16,4; aprilie – 12,4; mai – 12,9, august – 8.7
Andrei Năstase, campionul luptei anti-oligarh
Din partea Platformei Demnitate și Adevăr a fost înaintat pentru candidatura la prședinție Andrei Năstase. Acesta s-a născut pe 6 august, 1975 în satul Mîndrești, raionul Telenești. În afară de Facultatea de Istorie și Geografie, Andrei Năstase a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România în perioada 1993-1997. Mai apoi, acesta a activat în calitate de procuror între anii 1997-2000. Năstase a devenit vice-director al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane în anul 2000, funcție în care a lucrat doi ani. A obținut licență de avocat din 15 noiembrie, 2002.
La începutul anului 2015, împreună cu mai mulți jurnaliști, lideri de opinie, politologi a participat la fondarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr. Andrei Năstase este unul dintre liderii mișcării protestatare din septembrie 2015, și a protestelor recent, organizate de Ziua Independenței a Republicii Moldova, împotriva guvernării actuale.
Andrei Năstase a fost propus candidat la alegerile prezidențiale de Platforma (DA). Anterior, cele trei partide DA, PLDM și PAS au dus negocieri ca doar un singur candidat să participe la cursa pentru fotoliul de președinte: Andrei Năstase sau Maia Sandu.
Astăzi, Andrei Năstase a declarat în cadrul unei conferințe de presă că atât el, cât și Maia Sandu vor participa la alegerile prezidențiale. El a menționat că dacă interesul național va cere un singur candidat , până în luna octombrie va fi înaintat doar unul comun. „Eu personal le-am tratat aceste negocieri ca pe niște discuții prietenești. Am chemat societatea la consolidare, la un front comun împotriva unui rău. E regretabil, că astăzi, suntem într-o competiție cu Maia Sandu. Dar nimic nu este pierdut. Vom merge înainte și vom continua discuțiile și vom ieși la un numitor comun. Vom merge cu un singur candidat prezidențial unic așa cum am promis, doar dacă interesul național îl va cere”, a susținut Năstase.
Evoluția lui Andrei Năstase în sondaje: februarie – 5; martie – 13,4; aprilie – 10,3; mai 7,7; august 5,6
Marian Lupu, candidatul surpriză-așteptată
Dumitru Diacov a anunțat că Marian Lupu va fi candidatul care este înaintat pentru a participa la cursa pentru alegerea șefului statului. „Este o persoană cu multă experiență, echilibrată, care în toți acești ani a fost prezent pe scena politică de la noi, este situat pe centrul spectrului politic, pe ideea dezvoltării Republicii Moldova cu relații bune cu toate țările vecine”, a declarat președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov.
La rândul său, vicepreședintele PD și președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că Marian Lupu este cel care-și poate asuma lupta politică în cadrul alegerilor prezidențiale și echipa PD nu putea să ia o altă decizie. Sunt sigur că va ajunge în turul doi și va fi în fruntea aceste competiții. Cu siguranță o să fim învingători”, a mai spus Andrian Candu.
Marian Lupu s-a născut pe 20 iunie în orașul Bălți și are 50 de ani. Vine dintr-o familie de intelectuali, mama sa fiind profesoară de limbă franceză, iar tatăl, profesor de matematică. A făcut facultatea în Republica Moldova și Rusia, iar în 1991 devine doctor în economie. A făcut cursuri de specializare în economie la Institutul Fondului Monetar Internațional din Washington la Institutul Organizației Mondiale a Comerțului din Geneva. În anul 2003, președintele țării de atunci, Vladimir Voronin îl numește în funcția de ministru al Economiei, funcție pe care o va ocupa până în 2005, atunci când este ales președinte al Parlamentului și aderă la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova declarând că între valorile sale personale și cele ale PCRM „există o compatibilitate dacă nu de 100%, atunci de cel puțin 90%”. În anul 2009 Marian Lupu a părăsit Partidul Comuniștilor și a devenit la scurt timp președinte al Partidului Democrat din Moldova, declarându-se promotor al integrării europene. Lupu a fost reales în funcția de spicher al Parlamentului în 2010 și a fost demis în 2013. A fost și președinte interimar al Republicii Moldova pentru o perioadă de doi ani, între 2010-2012. Este căsătorit cu Victoria Lupu și are doi copii.
Marian Lupu spune despre sine că este „moldovean” și consideră că limba oficială a Republicii Moldova trebuie să fie cea moldovenească. „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”, declara Lupu într-o emisiune TV. Mai târziu și-a schimbat părerea. „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”, a precizat Marian Lupu, declarație pentru care a fost luat peste picior. „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”, a scris jurnalistul Constantin Tănase într-un editorial la vremea respectivă, cu referire la spusele lui Lupu. Marian Lupu pledează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar și pentru păstrarea bunelor relații cu Rusia. Totodată, acesta exclude unirea cu România.
Evoluția în sondaje a lui Marian Lupu: februarie – 2; martie – 5,7; mai – 2,2; august – 4,5
Mihai Ghimpu vrea să unească neamurile românești
Liderul PL, Mihai Ghimpu este candidatul oficial al liberalilor la președinție. „Opțiunea noastră naturală a basarabenilor este unirea Basarabiei cu România. Iar acest deziderat poate fi realizat doar de un președinte unionist. Doar cu un președinte care crede. Cu siguranță Mihai Ghimpu”, a spus liberalul Valeriu Munteanu imediat după ședința Biroului partidului.
Mihai Ghimpu a declarat că dezideratul partidului este lupta pentru reunificarea neamului românesc. „În calitate de președinte aș face mai mult ca alții. Nimeni nu are rezultate mai mari ca mine. Contracandidații mei nu merită funcția de președinte, pentru că în spatele lor stau oameni cu interese meschine”, a spus Ghimpu.
Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în satul Colonița din municipiul Chișinău,în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu. A absolvit Școala nr.1, or. Chișinău (actualmente Liceul “Gheorghe Asachi”). Apartamentul în care locuieşte Mihai Ghimpu se află lângă sediul PCRM, unde este amplasat și bustul lui Vladimir Lenin. „În fiecare dimineaţă îl salut: Kak дела, Вова? (Cum îţi merge, Vova? ) şi el îmi răspunde că e bine”, spunea Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate.
Potrivit ultimului sondaj de opinie publică, realizat de compania IMAS, Mihai Ghimpu a acumulat 0.5% la întrebarea ce lider politic sau personalitate publică din Republica Moldova credeți că ar fi cel mai potrivit pentru a ocupa acum funcția de Preşedinte. Pentru comparație, pe primul loc a fost situat Igor Dodon cu 14,6%. Mihai Ghimpu a ocupat primul loc (50%) în sondajele realizate de compania Magenta ca personalitate politică care se asociază cel mai mult cu curentul Unirii. Pe locul doi a fost plasat Dorin Chirtoacă (16%).
Leancă vrea să depună cerere de aderare a Moldovei la UE
Iurie Leancă, liderul Partidului Popular European din Moldova (PPEM), a fost desemnat drept candidatul formațiunii pentru alegerile prezidențiale din toamnă. „Candidez pentru a continua ce am început odată cu liberalizarea vizelor și semnarea Acordului de Asociere cu UE. Candidez pentru a dezvolta mai departe Moldova pe calea europeană”, a declarat Iurie Leancă după ce a avut loc Consiliul Național Politic al partidului. Candidatul PPEM a mai spus că vrea să depună în 2018 cererea de aderare a Moldovei la UE.
Imaginea pozitivă a lui Leancă, s-a format în baza unor realizări în domeniul politicii externe, cum ar fi semnarea și ratificarea Acordului de Asociere RM-UE şi obținerea Regimului Liberalizat de Vize cu UE.
Iurie Leancă s-a născut la 20 octombrie 1963, în orașul Cimișlia, raionul Cimișlia. Tatăl său este moldovean (român), iar mama de etnie bulgară. Între anii 1981–1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost funcționar la ambasada Uniunii Sovietice din București, România, în calitate de secretar secund. Din 1993 până în 1997 a deţinut funcţia de ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii.
Evoluția lui Iurie Leancă în sondaje: februarie – 1,6; martie -8,2; mai – 1,2; august – 3
Renato Usatâi nu iese la luptă
Deși a fost bine cotat în sondajele din acest an, Renato Usatîi nu candidează la președinția Republicii Moldova. Partidul Nostru a înaintat azi candidatura jurnalistului Dmitri Ciubașenco. Liderul PN, Renato Usatîi, a spus că Ciubașenco este o persoană integră cu un veritabil spirit cetățenesc și un patriot adevărat al Moldovei.
Dumitru Ciubașenco a declarat azi la CEC că primul lucru pe care îl va face în calitate de președinte va fi dizolvarea Parlamentului pentru a schimba clasa politică. „Eu am acceptat propunerea Partidului Nostru cu un singur scop. Eu consider că președintele ales trebuie să emit primul decret despre dizolvarea Parlamentului, care va deschide calea spre alegeri anticipate. În rezultatul acestor alegeri trebuie să fie ales un nou Parlament, format de o nouă majoritate parlamentară. Un nou Guvern care va începe lucrul de curățire a Moldovei de moștenirea tristă a lui Plahotniuc”, și-a aexplicat intenția Ciubașenco.
Dumitru Ciubașenco s-a născut pe 14 august 1963. Acesta s-a mai implicat anterior în politică. În anul 2009, când era redactor-șef al publicației Moldavskie Vedemosti, a candidat la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie pe lista PLDM de pe poziția 25.
Ghilețchi vrea să fie „Tatăl Națiunii”
Fost deputat al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), actualmente neafiliat, Valeriu Ghilețchi a anunțat pe 11 august că va candida independent la funcția de președinte la scrutinul din 30 octombrie.
Valeriu Ghileţchi a fost ales deputat în Parlament la 5 aprilie 2009 pe lista electorală a PLDM. Acesta niciodată nu a fost membru al vreunui partid politic (statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist interzice ca pastorii bisericii să fie membri ai partidelor politice). Ghilețchi a fost exclus din fracțiunea PLDM în aprilie 2016 pe motiv că nu s-ar fi supus deciziilor partidului.
Potențialul candidat la președinție Valeriu Ghilețchi s-a născut pe data de 8 iulie 1960 în s. Pînzăreni, rl Făleşti, unde a și făcut școala generală (1967-1975). Părinții viitorului deputat au frecventat biserica baptistă locală, iar bunelul acestuia a fost primul evanghelist din sat care a devenit și pastor. După terminarea școlii, Valeriu Ghilețchi a intrat la Colegiul Politehnic din Bălți unde a învățat de tehnician radio în următorii 4 ani (1975-1979). Pe toată perioada guvernării lui Voronin (2001-2009) și până a intra în Parlament pe listele PLDM, Valeriu Ghilețchi a fost Episcopul Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptise din Moldova.
Activistul Oleg Brega vrea să schimbe bicicleta pe fotoliul președintelui
Activistul Oleg Brega a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale ca și candidat independent. Acesta a venit azi la Comisia Electorală Centrală ca să ceară listele de subscripţie însă i s-a spus că nu le poate recepționa din cauza că nu a creat un grup inițiativă special așa cum prevede regulamentul.
În 2015 Brega s-a înscris în cursa pentru funcția de primar general al municipiului Chișinăului din partea Partidului „Democrația Acasă”. La alegerile locale din Chișinău din 14 iunie 2015, el a acumulat 1,37% din sufragii. Pe 3 noiembrie 2014, Oleg Brega a candidat și la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova, însă nu a depășit pragul electoral de 2% stabilit pentru un candidat independent obținând doar 0.88% din numărul total de voturi. Oleg Brega s-a născut la fel 26 octombrie 1973, satul Pepeni, raionul Sîngerei, Bălți.
Pingback:Știrile dimineții: s-a înjumătățit numărul elevilor care încep școala în Republica Moldova - moldNova
Pingback:Republica Moldova transformată în Federația Nistreano-Ortodoxă de rit Chirilic (FNORC). Deruta alegerilor de la Chișinău - moldNova
Pingback:Viclenia lui Boia: îi ridică mingea la fileu lui Dodon în Chișinău - moldNova
Pingback:Iurie Leancă, fostul premier care se vrea președinte - moldNova
Pingback:Sondaj secret: Lupu câștigă detașat alegerile din primul tur - moldNova