BEM nu poate recupera banii de la soțul Zinaidei Greceanîi

La un an de la inițierea procesului de lichidare a Băncii de Economii, sumele obținute din vânzarea bunurilor și proprietăților băncii sunt infime. Cel mai „prețios” lot scos la licitație este Fabrica de Vin din Cojușna care a ajuns pe mâna executorilor judecătorești după ce Alexei Greceanîi, soțul fostului premier și al actualului lider socialist Zinaida Greceanîi, nu a mai întors un credit de zeci de milioane de lei. Deși gajul lăsat în schimbul acestui împrumut este de câteva milioane de lei, BEM vrea să obțină acum o sumă de zece ori mai mare. Experții se arată pesimiști în ceea ce ține de recuperarea acestor bani.

Autoritățile dau asigurări că povara jafului secolului care a căzut pe umerii moldovenii nu va fi atât de grea, deoarece o parte din bani vor fi recuperați prin intermediul instanțelor de judecată după ce sumele delapidate vor fi găsite, dar și din vânzarea activelor băncilor furate. Din momentul în care a rămas fără licență și până pe 31 octombrie Banca de Economii a reușit să obțină venituri din vânzarea activelor în sumă de circa 58 milioane de lei.

Active de sute de milioane de lei, scoase la mezat

Totuși, cei care gestionează procesul de lichidare a fostei bănci a statului au scos la mezat active în valoarea de peste 544,2 milioane de lei. În afară de activele care sunt estimate la un cost de mai puțin de un milion de lei, care reprezintă automobile, acțiunile deținute la societățile Garantinvest și Magistrala, imobile și echipamente, banca vrea să vândă și active cu mult mai scumpe. Astfel, Banca de Economii poate obține o sumă cu mult mai mare comparativ cu valoarea altor active din comercializarea acțiunilor deținute la Moldasig, care sunt evaluate la circa 35 milioane de lei sau a unei clădiri din Chișinău care ar costa peste 40 milioane de lei. Cele mai prețioase loturi scoase la vânzare sunt cele cu alcool. Astfel, un lot de distilat pentru divin ajunge să depășească și suma de 50 de milioane de lei.

Cel mai prețios lot al BEM – Fabrica de Vin din Cojușna

Totuși, Banca de Economii ar obține cei mai mulți bani din vânzarea fabricii de vinuri de la Cojușna, scoasă la vânzare de executorii judecătorești și administratorii insolvabilității. Suma este estimată la peste 56,7 milioane de lei și reprezintă valoarea sticlelor cu vinuri de colecție, construcții, terenul aferent, utilaje. Anume referitor la Fabrica de Vin din Cojușna a fost publicat un contract, care potrivit unor informații furnizate presei ar arăta că de împrumutul de la Banca de Economii ar fi beneficiat soțul prim-ministrului de atunci Zinaida Greceanîi.

Potrivit politics.md, Alexei Greceanîi făcea parte din conducerea Fabricii de Vin din Cojușna care a contractat în 2008 un credit de peste 1,6 milioane de euro și 500 mii de dolari. După ce compania a intrat în 2010 în faliment, firma „Alsvit-print” SRL, fondată de o companie off-shore a cărei proprietar era același Alexei Greceanîi, a obținut un alt credit de la BEM în sumă de 40 de milioane de lei pentru a răscumpăra bunurile lăsate în gaj de către Fabrica de Vin. Totuși, împrumutul nu mai fost restituit băncii, iar valoarea gajului cu care a rămas BEM după ce cea mai mare parte a fost răscumpărat este de circa 5 milioane de lei.

„Minunea” prin care Alexei Greceanîi a fraierit BEM

La câteva luni după publicarea informațiilor și contractului de credit de către politics.md și fostul consilier municipal Victor Gurău a declarat că poate să probeze acest lucru. „Doamna Greceanîi în postura ei de viceprim-ministru și ministru al Finanțelor alocă bani pentru soțiorul ei drag, în 2008, la fabrica de vin din Cojușna. Circa 1,63 milioane de euro pentru un gaj de nimic. Ca prin minune, în același an, firma Alsvit SRL, a cărei fondator era o companie din off-shore, coproprietar – Alexei Greceanîi, răscumpără gajul de la BEM și primește încă un credit de 40 de milioane”, a declarat Gurău, potrivit deschide.md.

Datele publicate pe site-ul fostei bănci a statului arată că licitația în care se va încerca vânzarea Fabricii de vinuri din Cojușna va avea loc pe 21 noiembrie.

Gajurile au fost supraevaluate și sunt șanse mici ca BEM să recupereze banii

Referitor la modul cum sunt obținuți banii din vânzarea activelor BEM, expertul economic Viorel Gârbu susține că cea mai mare problemă ține de gajul lăsat de cei care s-au împrumutat de la această bancă. „Acest gaj a fost supraevaluat. Aceste bunuri nu au cum să fie vândute la același preț la care a fost evaluat de Banca de Economii. În același timp, gajul nu poate fi vândut la un preț mai mic, deoarece ulterior vor trebui găsite resurse pentru a acoperi aceste găuri formate din diferența dintre sume. Este și mai dificil din cauza că ar trebui să se ajungă în instanțele de judecată, să fie chemați cei care au evaluat aceste bunuri. Guvernul trebuie să vadă lucrurile mult mai larg. Să aducă în instanță persoanele care au luat aceste credite, să le confiște averea și nu să acopere pierderile doar din gajul care a fost lăsat la bancă. Guvernanții când spun că nu pot recupera sute de milioane de lei fac referință anume la aceste active pe care nu pot să le vândă”, a explicat reprezentantul Institutului Economiei de Piață, Viorel Gârbu.

32 de dosare penale și sute de milioane de lei, în vizorul judecătorilor

Menționăm că deputații au cerut ieri în Parlament ca să fie aduși procurorul interimar, guvernatorul BNM și șeful CNA pentru a vorbi despre situația privind investigarea jafului de la BEM. „Să fie prezentată lista celor care au luat credite neperformante. Acolo sunt deputați, miniștri, prim-miniștri, șefi de stat. A fost abuz clar și trafic de influență”, a solicitat președintele fracțiunii parlamentare a PL, Mihai Ghimpu.

Datele prezentate de cei care gestionează procesul de lichidare a BEM arată că acum sunt 88 de acțiuni examinate de judecători care ar duce la recuperarea sumei de peste 676 milioane de lei, sunt intentate 32 de dosare penale pentru suma de 13,5 milioane de lei și sunt 67 de debitori aflați în proces de insolvabilitate cu datorii de circa 327 milioane de lei.