Înțelegerea dintre Chişinău şi Tiraspol privind școlile cu predare în limba română din Transnistria este privită sceptic de către directorii și profesorii liceelor din regiune. Aceștia spun că vor să vadă cum vor fi implementate în practică prevederile documentului semnat de cele două părți pe 25 noiembrie 2017 și precizează că n-au încredere în angajamentele Tiraspolului. Dar nu doar ei; însuși premierul Pavel Filip spune că are „un optimism prudent” în acest subiect.

Reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolului, Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev, au semnat patru decizii protocolare sectoriale care vizează subiecte din mai multe domenii, inclusiv cel al educației. Astfel, potrivit unui document, Tiraspolul se angajează să micșoreze tarifele la serviciile comunale, să stabilească un preț simbolic pentru arendarea clădirilor, să asigure libera circulație a profesorilor și a elevilor din stânga Nistrului și să permită aprovizionarea cu materiale didactice a școlilor cu predare în limba română din Transnistria. Directorii acestor instituții de învățământ se arată foarte sceptici față de aceste prevederi și nu cred că vor fi puse în practică prea curând.

„N-am rezolvat nimic!”

Toate cele opt instituții de învățământ din stânga Nistrului se confruntă de ani de zile cu represiunile celor care fac legea în Transnistria. Cazul Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol este însă unul aparte. Profesorii și elevii au fost evacuați din Grigoriopol în 2002 după ce administrația orașului le-a cerut să treacă la predarea în „limba moldovenească” cu alfabet chirilic și aceștia au refuzat. Astfel, de 15 ani, copiii şi învățătorii liceului parcurg zilnic 34 de kilometri pentru a ajunge la Doroţcaia, comună aflată sub administraţia Republicii Moldova, acolo unde li se permite să studieze în limba română.

În protocolul dintre Tiraspol și Chișinău se menționează și despre asigurarea unei „activități nestingherite” a școlilor cu predare în română. Directoarea Liceului „Ştefan cel Mare”, Eleonora Cercavschi, se întreabă ce înseamnă această „activitate nestingherită”. „Asta înseamnă că eu o să duc în continuare copiii la Doroțcaia nestingherită? Ce înseamnă nestingherit, dacă noi aproape că n-avem deloc condiții de a munci? Așa semnături nu convin nici mie, nici colectivelor [de profesori], nici părinților. Se creează impresia că Transnistria iar și-a făcut interesele”, spune directoarea.

CITIȚI ȘI:

„Dodon a lovit în demnitatea noastră când a fost la Tiraspol”. Interviu cu directorul Liceului „Lucian Blaga”, Ion Iovcev

Aceasta afirmă că nu există niciun motiv de bucurie după semnarea celor patru decizii protocolare. „Noi zâmbim că iată am rezolvat probleme. N-am rezolvat nimic! Nimic nu s-a schimbat. Să mă plimb la Doroțcaia încă 15 ani, nu-i decizie. E trădare!”, crede Eleonora Cercavschi.

Una se vorbește, alta se face

Nici profesorii Liceului „Evrica” din orașul Rîbnița nu sunt foarte entuziasmați. Directoarea instituției afirmă că experiența i-a învățat să fie sceptici față de vorbele autorităților. „Experiența de 25 de ani a arătat că una se vorbea și alta se făcea. Se făcea tot ceea ce doreau autoritățile locale. Sperăm că acum nu va fi așa. Sper că aceste probleme vor fi soluționate o dată și pentru totdeauna”, mărturisește Eugenia Halus.

Aceasta afirmă că tot ceea ce cunoaște despre înțelegerile dintre Chișinău și Tiraspol a aflat din presă. „La 31 decembrie expiră termenul contractului de chirie. Ei vorbesc că vor micșora chiria, o să văd atunci dacă se vor ține de cuvânt”, punctează directoarea.

Școlile cu predare în limba română din Transnistria se confruntă și cu problema aprovizionării cu manuale și materiale didactice pentru elevi. Presupusele autorități din stânga Nistrului împiedică studierea din cărțile românești. „Nu vreau să fac publică informația despre manuale, pentru că este în defavoarea noastră. Sper că nu vom mai avea piedici cu aprovizionarea materialelor didactice”, menționează Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrica” din Rîbnița, unde studiază, în prezent, 175 de copii.

„Nu am încredere în Ignatiev și Krasnoselski”

Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din satul Corjova, raionul Dubăsari, vrea să vadă cum va avea loc circulația liberă a profesorilor și elevilor din stânga în dreapta Nistrului. „De exemplu, noi vrem să plecăm în excursie la Chișinău. Acum, ei cer ca părinții să scrie procură pe numele profesorilor pentru a ajunge în dreapta Nistrului. Părinții nu vor să ne dea procură, pentru că ea trebuie plătită la notar și costă! Vă spun cinstit, eu nu cred că în timpul apropiat va fi rezolvată problema aceasta. Sunt foarte sceptic. Până nu văd concret că eu o să pot duce copiii în excursie și o să trec vama liber, nu cred. Nu am încredere nici în Ignatiev, nici în Krasnoselski”, ne spune hotărât directorul instituției de învățământ.

Drama elevilor din stânga Nistrului

Constantin Sucitu spune că și el a aflat despre protocolul semnat de Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev de la televizor. „Eu nu cunosc principalul. Acolo se vorbește despre micșorarea sumei arendei clădirii, dar cu cât va fi micșorată, cum va fi… Aceste detalii nu le cunosc”, mărturisește directorul.

Profesorul se arată îngrijorat și de alte probleme cu care se confruntă instituția pe care o conduce. „De exemplu, la 1 septembrie sau la 31 mai, noi nu putem avea parte de un careu solemn, pentru că stau milițienii cu armele la șold lângă noi. Nu ne dau voie să intonăm imnul național și să arborăm drapelul Republicii Moldova. Va fi rezolvată această problemă? Am spus de mii de ori că asta-i o dramă, nu-i careu solemn pentru copiii noștri. Stau copiii cu capul plecat și se tem”, povestește Constantin Sucitu.

CITIȚI ȘI:

„Eu sunt transnistrean” – dar visez să fug din Transnistria

Acesta se plânge de faptul că instituțiile de învățământ cu predare în presupusa „limbă moldovenească” încearcă să-i convingă pe părinți să-și înscrie acolo copiii. „Fiecare trage jăraticul la turta sa. Îi cheamă în școlile cu predare în chirilică și le spune că la ei este mai ușor de învățat”, povestește Constantin Sucitu. Directorul gimnaziului din Corjova afirmă că, de la începutul acestui an școlar, șase copii din școală au plecat peste hotare cu părinții lor.

„Optimismul prudent” al prim-ministrului

De fapt, scepticismul directorilor școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului poate fi înțeles, mai ales că nici premierul de la Chișinău nu este sigur sută la sută de faptul că lucrurile vor evolua în direcția pozitivă pentru aceste instituții, abandonate de autorități ani în șir. În discursul său de la ședința Guvernului de miercuri, 30 noiembrie, Pavel Filip a vorbit despre „progresele înregistrate în discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol”. Acesta s-a arătat convins că cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului vor resimți „rezultatele pozitive” ale celor patru documente semnate de Bălan și Ignatiev, „în mod special, funcționarea școlilor din stânga Nistrului cu predare în grafie latină”.

Desigur, avem un optimism prudent pentru că mai sunt mulți pași de făcut pentru a pune în aplicare toate aceste decizii protocolare, dar în același timp trebuie să ne bucurăm de acest progres – Pavel Filip, prim-ministru.

Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev au semnat patru decizii protocolare sectoriale care vizează nu doar domeniul educației, ci și cel al agriculturii și telecomunicației. Aceste înțelegeri între Chișinău și Tiraspol au fost lăudate de președintele socialist Igor Dodon și de liderul democraților, Vladimir Plahotniuc.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*