Înțelegeri, cedări sau compromisuri. Cum Chișinăul a bătut palma cu Tiraspolul în ajunul negocierilor de la Viena

Astăzi, la Viena, începe o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 în problema transnistreană, după aproape un an și jumătate de la întâlnirea de la Berlin. Cu doar 2 zile în urmă, Chișinăul și Tiraspolul au anunțat semnarea a patru documente care „vor soluționa mai multe probleme de interes major” – unele dintre acestea fiind prevăzute în protocolul de la Berlin.

Totodată, cu 10 zile mai devreme a fost deschis podul peste Nistru care leagă localitățile Gura Bâcului și Bâcioc. Deși ambele părți au recunoscut că unele dintre aceste probleme trebuiau demult să fie rezolvate, acest lucru s-a întâmplat abia acum, ceea ce a trezit și unele nedumeriri. Totuși, în ciuda succesului anunțat, rămâne încă neclară finalitatea documentelor semnate, având în vedere că Tiraspolul a luat de mai multe ori decizii unilaterale în detrimentul populației moldovenești. În același timp, ultimele decizii de la Chișinău arată o înțelegere între cele două părți.

4 protocoale, semnate la Tighina

Pe 25 noiembrie 2017, în incinta Casei de Cultură „P.Tkacenko” din or. Tighina, reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolului, Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev, au semnat patru decizii protocolare sectoriale care vizează subiecte din domeniul educației, agriculturii și telecomunicației, conceptele cărora au fost consultate în prealabil la nivelul grupurilor de experți create de cele două părți.

Ce a obținut Chișinăul

O decizie vizează școlile cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Documentul conține câteva angajamente în ceea ce privește diminuarea tarifelor la serviciile comunale, stabilirea unor plăți simbolice pentru arendarea clădirilor cu stipularea expresă că contractele de arendă vor fi încheiate pe un termen de 10 ani cu posibilitatea prelungirii ulterioare a acestora, determinarea posibilității utilizării loturilor de pământ pe care sunt amplasate aceste școli, asigurarea liberei circulații a profesorilor și a elevilor, precum și aprovizionarea nestingherită cu materiale didactice și bunuri necesare pentru buna desfășurare a procesului educațional.

După ani de intimidări din partea Tiraspolului și lipsă de acțiune a Chișinăului unii directorii de școli cu predare în limba română din regiune speră că declarațiile vor fi însoțite și de acțiuni practice. „Nu prea am încredere, dar trebuie să fim optimiști, să credem, pentru că trebuie să se rezolve această problemă, este vorba de copii și de părinți și ei au dreptul să-și aleagă școala și limba. Dă doamne să fie, dar altceva mă gândesc, de ce așa merge la compromis Tiraspolul?!”, s-a întrebat Ion Iovcev, director liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol.

O altă decizie sună astfel: Decizia protocolară „Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea „Mecanismului din anul 2006” referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca”. Cu alte cuvinte, documentul se referă la problema terenurilor arabile din raionul Dubăsari și prevede restabilirea așa-numitului Mecanism de prelucrare a pământurilor din anul 2006 și pentru prelucrarea nestingherită a acestora de către proprietarii și fermierii din satele Doroțcaia, Cocieri, Coșnița, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta și Vasilievca.

Menționăm că mecanismul din 2006 a fost aprobat printr-o dispoziție a fostului lider separatist de la Tiraspol Igor Smirnov. Documentul prevedea ca proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge pe terenuri și să le lucreze. „Ca gest de bună intenție, acest termen se prelungea în fiecare an”, se menționa într-o analiză publicată în anul 2013 pe pagina așa-numitului minister al agriculturii și resurselor naturale de la Tiraspol.

Prima cedare a Chișinăului: revizuirea cauzelor penale

Prin semnarea acestei decizii sâmbătă la Tighina, Transnistria se obligă, la rândul ei, să anuleze dispoziția fostului „premier” de la Tiraspol Tatiana Turanskaia, din 8 aprilie 2014, care prevedea instituirea unui mecanism special și temporar de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari de către cetățenii moldoveni. Prin acel document „serviciului vamal” al Transnistriei i se dădea atribuții de control a terenurilor. Acea decizie a determinat autoritățile de la Chișinău să inițieze mai multe cauze penale pe numele „factorilor de decizie și a reprezentanților businessului”, iar prin protocolul semnat sâmbătă la Tighina Chișinăul se obligă să le revizuiască.

Ce a obținut Tiraspolul

A treia decizie, aprobată cu semnăturile lui Balan și Ignatiev, prevede aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană. Prin acest document s-au convenit modelele neutre de ștampilă și de diplomă, pe care Ministerul Educației al Republicii Moldova urmează să aplice apostila în corespundere cu cerințele Convenției de la Haga cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine din 05.10.1961.

A patra decizie protocolară vizează „măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor”. Chișinăul și Tiraspolul au convenit să întreprindă măsurile ce se impun în vederea restabilirii între cele două maluri ale Nistrului a conexiunilor de telefonie fixă și mobilă, precum și a infrastructurii de resort din domeniul comunicațiilor electronice, cu detalierea acțiunilor sectoriale într-un mecanism de interacțiune sectorială ce va fi elaborat și definitivat la nivel de experți.

Această decizie prevede ca toate punctele, inclusiv din anexă, să fie îndeplinite fără nicio excepție. Dacă există sau nu o anexă la aceasta nu este clar. De asemenea, termenul de realizare a acestei hotărâri a fost trasat pentru 5 ani.

Dodon și Plahotniuc, într-un gând

Atât președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, cât și liderul democraților, Vladimir Plahotniuc, au salutat, pe Facebook, semnarea celor patru documente. Dodon a subliniat că acest lucru a devenit posibil datorită „înțelegerilor din cadrul platformei comune la nivel de președinte, Guvern și Parlament”. „Probabil, acesta este singurul subiect din cauza căruia la nivelul instituțiilor de stat nu există divergențe”,, a mai scris șeful statului.

La rândul său, Plahotniuc a ținut să sublinieze că „după mai bine de 10 ani, asistăm la primele progrese importante ṣi primele rezultate concrete în discuțiile Chiṣinău-Tiraspol”. Acesta a scris astfel, de parcă și-ar fi atribuit toate meritele: „Am susținut politic aceste negocieri, aṣa cum m-am angajat în discuțiile pe care le-am avut cu partenerii externi, iar în următoarea perioadă, PDM va acorda suportul politic necesar pentru implementarea acțiunilor agreate”.

Fosta șefă a „diplomației transnistrene” Nina Ștanski a criticat însă semnarea celor patru documente, tot pe Facebook, scriind despre „vânzarea de țară”. „Îmi pare rău de colegii diplomați din Transnistria. Nu credeam că interesele externe ale țării vor fi lăsate de izbeliște. Mă îngrijorează sincer”, a mai scris Ștanski.

Întrunirea formatului 5+2, la Viena: ce urmează?

Astăzi și mâine, la Viena, are loc o reuniune oficială în formatul de negocieri „5+2”, care se va desfășura sub egida preşedinţiei Austriei în OSCE. Delegația Republicii Moldova va fi condusă de către viceprim-ministrul Gheorghe Bălan.

În anul curent, protocolul de la Berlin, aprobat la întrevederea precedentă, din iunie 2016, a fost completat cu câteva condiții ale Chișinăului, datorită cărora a fost format pachetul „Berlin plus”. Acesta include cele patru probleme asupra soluționării cărora au insistat Chișinăul și Tiraspolul. Acestea se află și pe agenda de lucru de la Viena.

Într-un comentariu publicat pe site-ul Președinției, Igor Dodon menționa că „evenimentul este o oportunitate foarte bună spre a obţine rezultate concrete pentru pachetul de decizii, aprobate în cadrul primei noastre întrevederi cu V. Krasnoselski, din 4 ianuarie, curent, şi reafirmate în cadrul celei de-a doua întrevederi pe care am avut-o cu liderul de la Tiraspol pe 30 martie”. Acesta a precizat că „în pachetul la care ne-am referit sunt fixate următoarele probleme: apostila diplomelor universitare emise în Transnistria, înregistrarea numerelor de înmatriculare auto pentru locuitorii Transnistriei, restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului, accesul la terenurile agricole din raionul Dubăsari, funcţionarea, în Transnistria, a şcolilor moldoveneşti cu predare în grafia latină, problema dosarelor penale, asigurarea circulaţiei libere a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, deschiderea podului din preajma satelor Gura-Bîcului – Bîcioc”.

Din lista amintită de Dodon putem conchide că următoarele decizii ale Chișinăului și Tiraspolului ar putea să vizeze înregistrarea numerelor de înmatriculare a mașinilor din Transnistria și revizuirea altor dosare penale pe numele unor funcționari din stânga NIstrului.

Înțelegeri, cedări sau compromisuri?

Întâmplător sau nu, dar semnarea celor patru documente cu 2 zile înainte de noua rundă de negocieri de la Viena coincide și cu alte decizii politice, luate la Chișinău. În primul rând este vorba despre alocarea a două circumscripții uninominale pentru Transnistria pentru următoarele alegeri parlamentare care vor avea loc în cadrul unui sistem mixt. Astfel, Tiraspolul va avea doi deputați în Parlamentul de la Chișinău.

În al doilea rând, amânarea examinării cerererii privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului la ONU. Guvernul Filip a negat că Chișinăul ar fi renunțat la ideea sa de a insista pe acest subiect, însă Ziarul de Gardă a publicat o scrisoare semnată de reprezentantul permanent al R. Moldova la ONU, Victor Moraru, cu solicitarea de a nu include subiectul privind retragerea forțelor de menținere a păcii ruse din regiunea transnistreană pe ordinea de zi a ședinței ONU din 23 octombrie. Astfel, astăzi nu se cunoaște când guvernul va mai solicita celor de la ONU revenirea la acest subiect.

În al treilea rând, la finele lunii iulie 2017 compania Sherif de la Tiraspol, care controlează cea mai mare parte a economiei regiunii separatiste, a obţinut licenţă la importul de benzină şi motorină, eliberată de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), scrie Mold-street.com. Grupul Sheriff s-a alăturat altor şase companii petroliere din regiune, care au trecut Nistrul şi au trecut procedurile de obţinere la Chişinău a licenţelor de import, valabile pentru o perioadă de şase luni.