Meniu Închide

De ce politicienii își doresc amnistia fiscală. Există semnale că businessmanii știau despre această inițiativă

partidul democrat

Reprezentanții Partidului Democrat, ai Partidului Liberal, alături de parlamentarii care au părăsit fracțiunile PCRM și PLDM au ridicat mâinile pentru a adopta Legea privind legalizarea capitalului și stimularea fiscală. Unii dintre ei s-au dovedit a fi susținători aprigi ai inițiativei, apărând-o în fața celor care au criticat-o. Oamenii de afaceri ar fi putut ști dinainte despre amnistie, deoarece în ultimele luni au început brusc să acumuleze datorii imense, atrag atenția experții.

Experții IDIS „Viitorul” Ion Tăbârță și Veaceslav Berbeca prezintă studiul despre amnistia din 2007 și posibilele efecte ale celei din 2016 Sursa foto

Reprezentanții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță, au lansat luni, 13 februarie, studiul „Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului & stimularea fiscală din 2016: două acte din aceeași piesă”. Experții au declarat că discuțiile și analiza privind inițiativa deputaților de a lansa liberalizarea capitalului și amnistia fiscală reprezintă un pericol asupra securității statului, iar autoritățile nu reacționează cum ar fi necesar la această problemă și că proiectul ar putea transforma Republica Moldova într-o „mașinărie de spălare a banilor”.

Ce spunea FMI despre amnistia din 2007

Potrivit lui Veaceslav Berbeca, această inițiativă este un pas riscant, deoarece va submina disciplina fiscală. Expertul a precizat că amnistia va fi un act de injustiție față de contribuabilii onești, iar agenții economici vor avea sentimentul că vor mai fi legi de acest gen pe viitor și vor fi tentați să facă evaziune fiscală. Referitor la amnistia fiscală din 2007, politologul a făcut referire la poziția de atunci a Fondului Monetar Internațional care a spus că implementarea legii creează riscuri privind spălarea banilor, deoarece agenții economici nu spun și de unde au luat banii pe care vor să-i legalizeze. În același timp, FMI avertiza că în urma achitării taxei zero la profitul reinvestit bugetul va deveni mai sărac.

În opinia lui Veaceslav Berbeca, legea amnistiei fiscale din 2007, promovată de comuniști – de liderul PCRM, Vladimir Voronin, și ministrul Economiei de atunci, Igor Dodon – reprezenta, de fapt, o modalitate ascunsă de a aduna fonduri pentru PCRM, care se pregătea de campania electorală din 2009. Anume businessmanii care au fost iertați de datorii s-ar fi putut regăsi printre sponsorii PCRM, deși lista beneficiarilor în urma amnistiei fiscale nu a fost făcută publică și nu poate fi verificată această presupunere.

Interesele PCRM, susținute de legea privind iertarea datoriilor businessmanilor

În același timp, expertul susține că inițiativa din 2007 a fost o încercare a PCRM de a cumpăra companiile în prag de faliment, de a le lăsa fără datorii și de a le privatiza mult mai ușor și mai ieftin, precum și o cale de off-shorizare a Republicii Moldova. Rezultatele implementării legii au fost mult sub așteptările guvernanților. Autorul studiului a mai menționat că îngrijorările și pericolele din 2007 legate de amnistie se regăsesc și acum în ceea ce ține de aplicarea legii legalizării capitalului și stimularea fiscală.

Ion Tăbârță a subliniat faptul că legea a ajuns pe masa deputaților într-un timp foarte scurt, fără a fi discutată cu Guvernul, în lipsa unui aviz din partea Centrului Național Anticorupție și a fost adoptată în prima lectură fără a fi luate în considerare riscurile, pericolele și avertismentele societății civile. Fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruță a declarat înainte de a apărea acest proiect că agenții economici au început brusc să acumuleze datorii imense, suma fiind mai mare în iunie-august 2016 – cu 760 milioane de lei, admițând posibilitatea că guvernanții pregătesc o amnistiere a acestora. În același timp, autorii studiului susțin că și înainte de a fi aprobată legea amnistiei din 2007 situația era una similară în ceea ce ține de datoriile întreprinderilor, fiind posibil ca anumiți oameni de afaceri să fi fost informați despre faptul că ar putea scăpa de acestea cu ajutorul amnistiei. Ion Tăbârță a mai spus că dacă legea va fi adoptată, atunci investigația Kroll ar putea fi periclitată, iar cei implicați în „jaful secolului” și-ar putea legaliza banii furați.

PSRM nu a avut nicio poziție, ceea ce naște multe semne de întrebare

De asemenea, expertul a prezentat din ce formațiune fac parte politicienii care susțin această lege. Deputații democrați în frunte cu șeful Legislativului, Andrian Candu, sunt cei care au elaborat și promovat cel mai intens inițiativa, lăudând proiectul și prezentându-l ca pe o armă foarte eficientă împotriva economiei tenebre și a spălării banilor. Și parlamentarii liberali au votat legea în prima lectură, dând asigurări că documentul nu este pentru a legaliza banii furați din cele trei bănci falimentare.

Tăbârță a mai spus că inițiativa a fost susținută și de foștii deputați comuniști și liberal-democrați, care formează majoritatea parlamentară. „PSRM nu a avut nicio poziție față de legea privind legalizarea capitalului, de parcă nici nu ar fi fost examinat proiectul, ceea ce ridică mai multe semne de întrebare”, a observat expertul IDIS „Viitorul”.

Autorul studiului a precizat că proiectul a fost criticat vehement de PLDM și PCRM, precum și de partidul extraparlamentar PAS.

Trei scenarii în cazul amnistiei votată de deputații moldoveni

Reprezentanții IDIS „Viitorul” au admis și trei scenarii în cazul acestei inițiative legislative. „Mizele sunt mari și se va merge până la capăt cu adoptarea legii. Inițiativa, în forma ei actuală, va fi abandonată, dar prevederile se vor regăsi în alte legi. Al treilea scenariu se referă la abandonarea forțată a proiectului, sub presiunea partenerilor de dezvoltare și a societății civile”, a declarat Ion Tăbârță, precizând că cel de-al doilea scenariu are cele mai mari șanse de a se materializa.


CITIȚI ȘI: Amnistia din 2007 și cea din 2016, același impact dezastruos – legalizarea spălării de bani și anularea relațiilor cu partenerii externi


Menționăm că Legea privind legalizarea capitalului și stimularea fiscală a fost înregistrat pe 1 decembrie 2016, iar la doar două săptămâni șeful Legislativului, Andrian Candu, a prezentat-o deputaților, fiind adoptată în prima lectură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *