Asociațiile din domeniul turismului, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale critică proiectul de lege propus de Guvern pentru modificarea Legii turismului și a codului contravențional. Asociațiile de turism și companiile care aduc turiști în Republica Moldova consideră că statul are o viziune greșită, deoarece în loc să promoveze aducerea turiștilor străini în Moldova promovează plecarea moldovenilor în străinătate.
Proiectul de lege, înregistrat în iulie 2016, a fost votat în Parlament în prima lectură în decembrie 2016 și urmează să fie adoptat în lectura a doua, însă legislatorii nu vor să țină cont de amendamentele propuse de asociațiile de profil sau de opinia Băncii Mondiale. Grupul de lucru creat pentru îmbunătățirea legislației este mai mult formal, deoarece din el fac parte șase reprezentanți ai puterii – trei deputați și trei reprezentanți ai Guvernului – și doar trei din partea sectorului de turism.
Proiect, în contradicție cu angajamentele asumate
În scrisoarea expediată președintelui Parlamentului și membrilor de Guvern se menționează că proiectul de lege promovat de Guvern vine în contradicție cu angajamentele asumate privind clarificarea numărului de documente permisive sau reducerea numărului de instituții care efectuează inspecții de stat. În document se mai spune că Agenția Turismului introduce licențe noi în domeniul turismului ceea ce va bloca dezvoltarea sectorului.
Deputatul Violeta Ivanov, președintele Comisiei parlamentare administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, a declarat în cadrul dezbaterilor publice că „scopul legii este de a promova turismul în Moldova și de a valorifica obiectivele turistice”. Totuși, printre prevederile legii sunt incluse amenzi între 5.000 și 15.000 de lei pentru cei care practică activitatea de turism fără a avea certificate privind stelele deținute sau pentru ghizii care nu au ecusonul la vedere. Entuziasmul președintei de comisie a fost tăiat de intervenția reprezentantului Băncii Mondiale care s-a arătat îngrijorat de noile reglementări pe care le aduce proiectul. Lily Begiashvili, reprezentanta Băncii Mondiale, a afirmat că Moldova are nevoie de îmbunătățiri în legislația turismului, dar nu are nevoie de acest proiect de lege.
„Aceasta este o lege greșită, din păcate. Experiența internațională arată că modelul de reglementare în domeniul turismului nu este propus de autoritățile naționale, ci de părți terțe. Sistemul propus de Agenția Turismului se axează pe controale, licențiere, inspecții, ceea ce este în contradicție cu trendul global și cu angajamentele Guvernului de a elimina licențele sau de a diminua controalele de stat”
Proiectul de lege nu este relevant în contextul actual și nu ține cont de regimul liberalizat de vize sau de liberalizarea economiei prin excluderea licențierii pentru aproximativ 150 de activități pentru anul 2017. Odată cu reforma administrației publice centrale va apărea o agenție sau o instituție de inspectare care să se ocupe de siguranța serviciilor oferite, astfel încât atribuții suplimentare pentru Agenția Turismului sunt de prisos.
Părerea operatorilor din turism
Alex Filipschi, președintele Federației de Promovare a Turismului în Moldova (FPTM), spune că a propus mai multe idei de modificare a proiectului de lege, dar nu se ține cont de ele. „Acest proiect de lege promovează turismul de outgoing, or pentru Moldova ar fi avantajos să promoveze incomingul. Sunt sigur că unii deputați nici măcar n-au citit ce au votat în prima lectură. Ei vor să treacă acest proiect de lege fără a accepta modificări de esență”, crede Filipschi. Președintele FPTM mai spune că autorii proiectului își doresc ca fiecare căsuță din mediul rural ce oferă cazare să fie obligată să obțină certificare de la Agenția Turismului, ceea ce vine în contradicție cu intenția Guvernului de a elimina mai multe licențe.
„Noi în prezent nu avem ce reglementa. Noi nu avem turism în domeniul de incoming. Pe outgoing există într-adevăr, dar pe incoming trebuie să le permită să se dezvolte. Dacă oamenii vor să pornească un business, o casă rurală, o pensiune agroturistică, trebuie să li se permită”.
Alex Filipschi nu înțelege de ce Agenția Turismului vrea să instituie certificate suplimentare odată ce există structuri care se ocupă deja de controale în toate domeniile, începând cu domeniul siguranței alimentelor, antiincendiare sau cel fiscal. „Cred că scopul de bază al proiectului este dreptul Agenției Turismului de a pune amenzi. Pentru ce trebuie să amendezi un om care vrea să înceapă o afacere în mediul rural?”, se întreabă acesta.
Exemplul privatizării din Armenia
La dezbaterile parlamentare a fost prezent fostul director de marketing al Agenției Turismului din Armenia, Syuzanna Azoyan. Aceasta a spus că Armenia a liberalizat sectorul de turism, ceea ce a adus țării succes. Syuzanna Azoyan spune că gradul de ocupare a hotelurilor din Armenia este în mediu de 75% pe an. Pentru comparație, gradul de ocupare a hotelelor din Moldova este de aproximativ 22%, din cauza atât a numărului mic de turiști, cât și a raportării eronate.
CITIȚI ȘI: INFOGRAFIC Turismul din Moldova, o activitate „la negru”
„În Armenia nu este obligatoriu să obții certificatul privind numărul de stele deținute. Noi am înțeles că numărul de stele nu mai este relevant în condițiile în care toată lumea citește pe tripadvisor sau booking opiniile despre hotele. Dacă un hotel dorește poate obține certificarea și atribuirea stelelor de la stat, dar acest lucru nu e obligatoriu”, crede Syuzanna Azoyan.
Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova, spune că în procesul de elaborare a legii n-au fost luate în considerare multe opinii, iar turismul receptor, cel care aduce de fapt banii în Moldova, nu se dezvoltă. „Statul are o atitudine negativă față de mediul de afaceri și a turismului, deoarece nu scoate barierele în calea dezvoltării sectorului. Autoritatea de turism se axează mai mult pe control și intervenționism, iar viziunea de a promova turismul receptor este una declarativă”, menționează Viorel Miron. Acesta mai spune că intervențiile legislative se fac în favoarea jucătorilor mari de pe piața turismului și în favoarea hotelelor și nu se ține cont de întreprinderile mici care activează în sector.
CITIȚI ȘI: Fiecare face după cum îl duce capul. Turismul în Moldova, cu proiecte de milioane fără continuitate
CITIȚI ȘI: Turism în Moldova. De ce să vizitezi Lunca Prutului de Jos
CITIȚI ȘI: Un nou tip de turism în Moldova – clusterele agroturistice. Ce înseamnă acest lucru?
Din Moldova cu siguranta se poate de facut o tara turistica, pentru asta noi avem destule locuri pitoresti. In ultimii 2-3 ani s-au facut schimbari in domeniul dat, N-ar incurca Moldova sa-si continua dezvoltarea turismului.
Pai bun, dar pentru cei care vor sa ocupe acest sector oare nu este prevazut ca sa fie supusi legii ?