Cum se evadează în Republica Moldova? Cu acordul gardianului, pe poarta deschisă și prin desființarea închisorii

Ca să evadezi dintr-o închisoare din Republica Moldova nu trebuie să sapi tuneluri sau să te ascunzi în coșul cu rufe. Poți ieși chiar pe poarta principală dacă te înțelegi omenește cu gardianul și îi promiți că te întorci a doua zi.

În cazul lui R.A și G.A schema a funcționat perfect. Cei doi erau deținuți în penitenciarul Nr. 6 din orașul Soroca, iar în luna noiembrie a anului trecut au evadat. „Fiind sub influența băuturilor alcoolice, le-a venit ideea să plece”, se arată în dosarul celor doi. Zis și făcut. Deținuții l-au convins pe gardian să le permită să iasă din penitenciar, promițându-i că se vor întoarce în dimineața următoare. Au mers în centrul orașului Soroca de unde au luat un taxi până în satul Tătărăuca, acolo unde aveau niște prieteni. Spre dimineață au luat microbuzul spre orașul Drochia. Infractorii au declarat că spre dimineață și-au dat seama că nu mai au bani să se întoarcă la penitenciar, așa că au decis să nu se mai întoarcă deloc.

Moldovenii evadează „spontan”

Au fost prinși a doua zi într-o livadă de mere din Drochia. Ambii au declarat că se căiesc de faptele comise. Pe lângă pedeapsa pe care o ispășeau deja, R.A și G.A au mai fost condamnați la doi ani și patru luni de închisoare pentru evadarea din locurile de detenție. Un scenariu asemănător are și evadarea lui M.M, de asemenea, deținut în penitenciarul din Soroca. Bărbatul muncea la brutăria închisorii și într-o zi s-a furișat, pur și simplu, din închisoare fără să fie observat. Totul s-a întâmplat în anul 2003, iar infractorul a fost prins abia în 2012, fiind extrădat din Ucraina autorităților de drept din Republica Moldova. Inculpatul și-a recunoscut vina și a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Potrivit Departamentului Instituțiilor Penitenciare din Republica Moldova (DIP), de obicei din locurile de detenție evadează persoanele care nu au termen mare de ispășire a pedepsei, iar această acțiune a infractorilor este adesea spontană, neplanificată.

Deținuții profită de momentele în care sunt lăsați singuri. Sursa foto
Deținuții profită de momentele în care sunt lăsați singuri. Sursa foto

Scenariul clasic de evadare

Legea le permite deținuților să muncească pe durata perioadei de ispășire a sentinței. De obicei, condamnaților li se permite să muncească și în afara închisorii fără a le fi supravegheat drumul până la lucru și înapoi. Fiind lăsați singuri, aceștia nu se mai întorc la penitenciar. La fel se întâmplă și în cazul deplasărilor de scurtă durată la domiciliu. Adesea, deținuții profită de neatenția gardienilor. Așa a fost în cazul lui P.V. Într-o zi, deținutul, aflat în penitenciarul din Soroca, mătura curtea închisorii. Vâzându-se nesupravegheat a ieșit pur și simplu din ogradă. P.V a fost reținut câteva zile mai târziu într-un sat din apropiere.

În cazul în care condamnatul nu a fost reținut în decurs de 48 de ore, administrația penitenciarului adresează imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, instanței de judecată în a cărei rază teritorială se află penitenciarul, un demers pentru darea lui în căutare. DIP-ul susține că ultimii 4-5 ani toți condamnații evadați sau eschivați de la locul executării pedepsei au fost reținuți în primele 48 de ore, fiind reîntorși în penitenciar. În căutare rămâne a fi un deținut care a părăsit foarte rapid hotarele țării prin regiunea transnistreană. Alt infractor a fost localizat în Transnistria și pentru că a evadat anterior din locurile de detenție din regiune respectivă, acum își ispășește pedeapsa acolo, iar ulterior va fi adus în Republica Moldova.

DIP susține că infractorii nu-și plănuiesc evadările și o fac „spontan”. FOTO Sandu Tarlev
DIP susține că infractorii nu-și plănuiesc evadările și o fac „spontan”. FOTO Sandu Tarlev

Deținuții pleacă în concediu și nu se mai întorc

Ministerul Justiției a decis, în anul 2006, să suspende activitatea Penitenciarului nr.14 din orașul Basarabeasca. Astfel, toți deținuții de aici au primit concedii de scurtă durată, timp în care instanțele de judecată trebuiau să modifice deciziile în privința lor. Evident că mulți dintre condamnați nu s-au mai întors din așa-zisa perioadă de concediu. Pe marginea acestor cazuri au fost deschise peste 200 de dosare aflate în gestiunea Ministerului Afacerilor Interne. În prezent sunt dați în căutare 165 de foști deținuți care s-au eschivat de la executarea pedepsei la începutul anilor 2000.

Deținuții mai puțin norocoși sunt deconspirați înainte de a păși în afara închisorii. Este cazul a patru colegi de celulă din Penitenciarul nr. 17 din orașul Rezina. În dosarul care li s-a intentat se menționează că cei patru „au rupt de la un pat din aceeaşi celulă trei plăci metalice, pe care permanent le ascuţeau şi urmau să le folosească în calitate de armă în scopul aplicării violenţei asupra colaboratorilor penitenciarului, pentru a facilita evadarea din detenţie, însă din cauze independente de voinţa inculpaţilor, infracţiunea nu şi-a produs efectul”. Chiar dacă nu și-au dus la bun sfârșit planul, cei patru au fost oricum pedepsiți pentru intențiile lor.

Potrivit Codului Penal, evadarea din locurile de deținere se pedepsește cu închisoare de până la 3 ani.

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *