Murdărie, mucuri de țigară, prezervative și niște icoane prăfuite, asta e tot ce găsești în Casa muzeu „Nicolae Sulac” din satul Sadîc, localitatea unde a copilărit interpretul. Ceea ce trebuia să fie un spațiu respectabil care să păstreze și să promoveze creația maestrului s-a transformat într-un refugiu pentru tineri dornici de distracție și pajiște pentru animale.

Casa muzeu „Nicolae Sulac” este amplasată „la o margine de drum”, exact genul de casă unde ar „sta la umbră un moș bătrân”, cum cântă intepretul într-una dintre cele mai cunoscute piese ale sale.

nicolae sulac
Poarta la intrarea în curtea Casei muzeu „Nicolae Sulac” din satul Sadîc FOTO: Sandu Tarlev

E o locuință mică, o reproducere a casei în care ar fi copilărit maestrul. Acoperișul e din stuf, varul nu se mai ține pe pereți, iar intensitatea vopselei verde de pe ușă și ferestre, de asemenea, pălește. Pe întreaga construcție au pus stăpânire păianjenii care și-au țesut pe la streșini pânze groase. Două dintre ferestre sunt sparte, iar cei 61 de metri părtrați ai muzeului se împart în trei încăperi ponosite.

nicolae sulac
Monument în cinstea maestrului și Casa muzeu „Nicolae Sulac” FOTO: Sandu Tarlev

Nu trebuie să fi fost contemporan cu Nicolae Sulac ca să-i cunoști cântecele. „La o margine de drum”, „Când tata va veni” sau „Pe pământul nostru drag” sunt piese pe care lumea, indiferent de generație, le recunoaște. Astăzi se împlinesc exact 81 de ani de la nașterea maestrului Sulac și din păcate, nu există un loc care să-i valorifice moștenirea culturală bogată pe care ne-a lăsat-o. Locul care ar fi trebuit să păstreze memoria lui Nicolae Sulac s-a transformat într-un refugiu pentru distracții. Pe jos sunt împrăștiate mucuri de țigară, gunoi, prezervative, bucăți de lemn, țoluri vechi și un număr din Literatura și Arta cu pagini îngălbenite. Pe un perete mai stă agățat un covor mare, negru cu trandafiri roșii, iar pe cadrul unei ferestruici stă împăturită o hârtie cu chipul Maicii Domnului și o solniță. Tot pe jos stă aruncată o broșură veche editată în memoria maestrului, întitulată „Nicolae Sulac: Între realitate și legendă”.  O pagină întreagă este dedicată amintirilor fiicelor artistului. „L-am iubit și l-am considerat un om excepțional”, povestește în respectiva publicație Doina Sulac.

nicolae sulac
Casa muzeu „Nicolae Sulac” din Sadîc, vedere din exterior FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
Interiorul unei camere a Casei muzeu „Nicolae Sulac” FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
Diplomă a unei locuitoare a s.Sadîc pentru participarea și amenajarea Casei muzeu „Nicolae Sulac” FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
Portretul cântărețului deasupra biografiei sale FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
Fereastră stricată FOTO: Sandu Tarlev

Într-o altă încăpere găsim o ladă acoperită cu o cuvertură murdară. Unele paratare mai rezistă agățate pe pereți. Multe lucruri s-au furat din muzeu, însă de icoană și candelă nu s-a atins nimeni. Printre aceste ruine tronează o fotografie cu maestrul Sulac. Este una dintre cele mai cunoscute poze cu artistul. Îmbrăcat la patru ace, cu un trandafir în piept maestrul Sulac privește cuceritor spre obiectiv. Acest „artist al poporului din Republica Moldova”, era cunoscut  drept un mare iubitor de frumos. Avea un simț al umorului fin și profund filozofic, iar istorioarele și bancurile sale circulă și azi în popor.

nicolae sulac
Altă încăpere din Casa muzeu „Nicolae Sulac” FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
Fotografia cântărețului în Casa muzeu „Nicolae Sulac” FOTO: Sandu Tarlev
nicolae sulac
O candelă și două icoane au rămas neatinse FOTO: Sandu Tarlev

De ce se află Casa muzeu „Nicolae Sulac” în această stare? Din cauza unor hârtii, a unor semnături și a unui litigu. Casa muzeu a fost construită, în 2006, pe un teren de 1,47 de hectare pe care Consiliul comunal Sadîc l-a oferit Fundației „Nicolae Sulac”. Pentru că acest loc nu a fost înscris în registrul muzeelor care intră în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, această  instituție nu se poate implica în renovarea spațiului. Nu poate face nimic nici primăria satului Sadîc. Cel puțin, astfel afirmă primarul localității: „Atâta timp cât obiectul nu este în gestiunea noastră, ci se află în proprietatea fundației nu putem face nimic”. Aceasta este povestea pe scurt a conflictului iscat între primărie și fundația „Nicolae Sulac” și motivul din care muzeul se află în această stare deplorabilă. Situația pare a fi însă mult mai complicată și vom încerca să dezlegăm firul problemei într-un alt articol.

nicolae sulac
Teritoriul Casei muzeu „Nicolae Sulac” s-a transformat în pajiște pentru animale FOTO: Sandu Tarlev

În cei 67 ani de viață, interpretul a cântat doar în limba română „Ce frumos mai cânta cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde magheran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, „Miorița” și alte sute de piese care au emoționat mii de spectatori. Maestrul Sulac a provocat „o explozie” a folclorului și va rămâne în memoria noastră drept un artist desăvârșit care poate că nu și-a conștientizat niciodată propria valoare, pentru că așa cum spunea regizorul Emil Loteanu „Nicolae Sulac nu știa cine este Nicolae Sulac, el aparținea unui timp,unei epoci, unui popor…”.


Vă invităm să ne urmăriți pe Facebook și pe Instagram.

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*