Politicieni, ambasadori, oameni de afaceri din România, Federația Rusă, Kîrgîzstan, Irak, Cipru etc. – în total oaspeți din peste 20 de state ale lumii – și-au dat întâlnire la cea de-a doua ediție a Forumului Economic din Găgăuzia „Invest Găgăuzia”. Evenimentul a avut loc la Comrat pe 5 noiembrie, iar scopul principal al evenimentului a fost de a depista modalitățile și posibilitățile de investiție în regiunea găgăuză.
Rușii și pomenile electorale
În cadrul forumului economic delegația rusă de la Sankt Petersburg în frunte cu Gheorghii Poltavcenco, a venit cu o donație, care include ajutor pentru domeniul medical din regiune: 24 de mini-încărcătoare, trei ambulanțe, o mașină de pompieri, seturi de echipamente medicale, scaune cu rotile și medicamente. Acesta a menționat, de asemenea, că vor continua să susțină Găgăuzia în cadrul cooperării din domeniul umanitar și va continua promovarea produselor găgăuze în regiunea Sankt Petersburg. La rândul său, ambasadorul Rusiei în Moldova, Farit Muhametșin, a declarat că ajutorul oferit de ruși nu se oprește aici și că Găgăuzia va primi, în perioada următoare, alte câteva ambulanțe și autobuze școlare, mașini de pompieri și suport în domeniul muzical. Întâmplător sau nu, aceste donații vin chiar în pragul turului al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în condițiile în care Igor Dodon, candidatul prorus, care se bucură de o susținere mare în rândul găgăuzilor, este favoritul autorităților de la Kremlin.
CITIȚI ȘI: Lumea rusă din sudul Republicii Moldova. În ce cred locuitorii din Găgăuzia și Taraclia
Cum „pescuiesc” găgăuzii
Politica de ajutorare rusească a fost întodeauna concentrată în a-i da omului de mâncare, dar nicidecum nu dorește să-l învețe să-și dobândească singur mâncarea. Politica aceasta este una care durează de secole și care a fost foarte bine aplicată inclusiv asupra micului popor găgăuz. Or, prin această politică statele imperialiste creează o dependență economică și nicidecum nu are ca scop final oferirea unui ajutor în tot sensul cuvântului. Este la fel cum i-ai oferi unui om al străzii o pizza și acesta va fi sătul o zi, iar peste o lună când te vei întâlni cu el îi vei mai da o pizza, fără să te intereseze cu ce s-a hrănit el în toată această perioadă.
Prin urmare, în perioada 2011-2015 Rusia nu se află în topul investitorilor externi în Găgăuzia, investițiile importante fiind din partea partenerilor europeni. Aceștia își doresc să-i învețe pe găgăuzi să „pescuiască”, oferindu-le bani pentru dezvoltarea agriculturii, dar și a businessului mic și mijlociu. Politica Uniunii Europene este cu totul diferită față de cea a Federației Ruse și e mult mai eficientă – UE oferă bani, dar mai depinde și de capacitățile celui care vrea să-i absoarbe. Astfel, aceste programe de finanțare tind să-i învețe pe găgăuzi să-și producă singuri banii. Or, vorba ceea – Dumnezeu îți dă, dar nu îți pune și-n traistă.
Rusia lipsește din clasamentul investitorilor din Găgăuzia
Găgăuzii și-au manifestat dintotodeauna afinitatea pentru Federația Rusă, chiar organizând un referendum (declarat ilegal de autoritățile de la Chișinău), prin care 98% și-au manifestat poziția asupra vectorului extern al regiunii, anume apropierea față de Rusia. La alegerile prezidențiale din 30 octombrie, găgăuzii de asemenea au votat, în proporție de circa 97%, cu candidații proruși.
Totuși, se pare că Rusia în afară de pomene și concerte electorale nu a contribuit mai deloc la dezvoltarea regiunii. Cei mai mulți bani pentru dezvoltarea Găgăuziei în perioada 2011-2015, după cum o recunosc chiar autoritățile de la Comrat, au venit din partea Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare (133,65 milioane de lei), topul fiind completat de Guvernul Turkmenistanului (119 milioane lei) și Fondul Ecologic Național al Republicii Moldova (50,4 milioane de lei). De asemenea, găgăuzii au avut parte de un nivel de trai mai bun datorită investițiilor din sumele alocate din Fondul de Investiții Sociale din Moldova (47,33 milioane de lei), Fondul pentru Eficiență Energetică al Republicii Moldova (30,314 milioane de lei), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (24,638 milioane de lei) și Agenția cehă pentru dezvoltare (18,55 milioane de lei).
„Cu un ochi la făină și cu altul la slănină”
Rusia nu se află în topul țărilor care au investit în regiunea Găgăuză. De asemenea, UE a mai lansat în primăvara acestui an programul pentru „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale prin promovarea măsurilor de consolidare a încrederii” (SARD). În cadrul proiectului vor fi alocate 6,5 mln. de euro, pentru susținerea proiectelor în valoare de la 10.000 la 100.000 de euro și care se derulează cu success până acum. Însuși premierul Pavel Filip a remarcat în cadrul forumului de la Comrat faptul că „există o schimbare spre bine a regiunii” de la ultima sa vizită. Prin urmare, putem deduce că această schimbare este datorită investițiilor importante venite din partea partenerilor europeni. Astfel, găgăuzii accepte fără ezitare banii UE, dar încă mai stau cu ochii spre Răsărit.
Or, atâta timp cât reprezinți interesele Rusiei pe banii europenilor, există o lipsă gravă de etichetă morală. De asemenea, trebuie menționat faptul că majoritatea promisiunilor care au fost făcute la Forumul economic din anul 2015 de investitorii ruși așa și nu s-au materializat.
Pingback:Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, ignoră ajutorul UE și se laudă cu camioanele venite din Rusia - moldNova