În lipsa unor valori naționale, autoritățile separatiste de la Tiraspol folosesc reprezentările grafice ale personalităților istorice românești pe bancnotele nerecunoscute. Istoricul Emil Dragnev crede că din punctul de vedere al Chișinăului folosirea acestor simboluri pe bancnotele transnistrene poate fi considerată ca profanare, iar regimul de la Tiraspol interpretează evenimentele istorice așa cum îi este convenabil.  

Schimb valutar
Schimb valutar, or. Tiraspol FOTO: Sandu Tarlev

Transnistria a pus în circulație propria monedă, cu scopul de a se separa economic de Republica Moldova. Bancnotele emise nu reflectă însă nici o personalitate marcantă a acestui teritoriu, cu toate că regiunea se vrea recunoscută ca țară independentă. Așa-numita bancă a republicii moldovenești nistrene emite bancnote cu chipurile domnitorilor moldoveni, poeți ucraineni sau cetăți construite în timpul lui Ștefan cel Mare.

Începând cu anul 2000 banca de la Tiraspol emite propria monedă, rubla transnistreană. Aceasta nu este convertibilă și nu are circulație în afara Transnistriei, iar bancnotele puse în circulație au valoare de 1, 5, 10, 25, 50, 100, 200 și 500 de ruble, iar monedele au valoare de 1, 5, 10, 25, 50 de copeici, iar din anul 2014 este pusă în circulație și cea cu valoare de 3 copeici, confecționată dintr-un material-compozit.

Dimitrie Cantemir și 100 de ruble

Chipul domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir este reprezentat pe bancnota de 100 de ruble transnistrene. Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în perioada martie-aprilie 1693 și între anii 1710-1711, fiind fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. Este cunoscut în istorie pentru operele sale erudite din diferite domenii ca geografie, istorie, filosofie, etnografie etc. Partea frontală a bancnotei are inscripția „Transnistria” și sub ea cu caractere mici este scris „Banca Republicii Nistrene” în limbile rusă, ucraineană și română cu alfabet chirilic. Pe reversul bancnotei este reprezentată imaginea Catedralei Nașterii Domnului din Tiraspol, construcția căreia a fost finalizată în anul 1999. Emil Dragnev, doctor în istorie, a menționat că cei din Transnistria revendică tot ce a avut legătură cu Rusia. „Dimitrie Cantemir e o figură care aparține într-un fel și culturii rusești prin plecarea lui la Petersburg. În cazul dat, cei din stânga Nistrului folosesc acest lucru în beneficiul lor”.

Dimitrie Cantemir, pe bancnota de 100 de ruble transnistrene Sursa foto
Imaginea Catedralei Nașterii Domnului, ridicată la Tiraspol Sursa foto

Mănăstirea Noul Neamț, ctitoria călugărilor români

Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani este reprezentată pe bancnota de 10 ruble transnistrene. Instituția a fost întemeiată de călugării români Teofan Cristea și Andronic Popovici. În anul 1864 cu ajutorul creștinilor și a marii lavre, mai mulți călugări de la Mănăstirea Neamț din România în frunte cu duhovnicul mănăstirii Andronic Popovici și arhimandritul Teofan Cristea pun piatra de temelie a Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani, județul Tighina. Primul stareț a fost însăși ieromonahul Teofan, devenit mai târziu arhimandrit, și care a adunat în jurul său până la o sută de călugări. Mănăstirea Noul Neamț a fost întemeiată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar în perioada României Mari aceasta a cunoscut o dezvoltare deosebită. „Pe Mănăstirea Noul Neamț transnistrenii au pus mâna abuziv”, a subliniat Emil Dragnev.

În anul 1945, puterea sovietică îl arestează și deportează în lagărele sovietice pe starețul mănăstirii Axentie Munteanu și încearcă să introducă slujba în limba slavonă, dar nici un ieromonah nu va accepta acest lucru. În anul 1962 mănăstirea este închisă de ateiștii-comuniști, iar o parte din ansamblul monastic este transformat în spital TBC, fiind distruse picturile murale, iar la redeschiderea mănăstirii în 1990 au fost găsite doar ruine.

Imaginea Mănăstirii Noul Neamț de la Chițcani, pe bancnota de 10 ruble Sursa foto

Cetatea Tighina, revendicată de moldoveni și transnistreni

Cetatea Tighina este reprezentată pe reversul bancnotei transnistrene cu valoare nominală de 25 de ruble, iar pe avers este reprezentat comandantul rus Alexander Suvorov. Pe lângă imaginea cetății este inscripționată și o gravură a monumentului soldaților ruși întitulat „Monumentul regimentului de infanterie 55 Podolsk”, care a fost instaurat în orașul Tighina în anul 1912 cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la victoria în „Războiul pentru apărarea patriei 1812” – așa cum este numit de separatiștii transnistreni – și alipirea Basarabiei la Rusia.

„Cetatea Tighina a fost construită în secolul al XV-lea pe timpul lui Ștefan cel Mare cu scopul de a apăra teritoriul de invazia tătarilor. Cetatea Tighina a fost ruptă de otomani, iar cei de la Tiraspol probabil pedalează pe versiunea asta”, a explicat istoricul Emil Dragnev. Imaginea cetății este reprezentată și pe bancnota de 100 de lei moldovenești pe verso.

Transnistria își construiește propria istorie

Istoricul Emil Dragnev crede că din punctul de vedere al Chișinăului folosirea acestor simboluri pe bancnotele transnistrene poate fi considerată ca profanare, însă din punctul de vedere al Tiraspolului este cu totul altceva. „E un narativ istoric care vine să confirme o stare de lucruri prin interpretarea care le este convenabilă. Deci, o interpretare a evenimentelor în făgașul unei idei care contravine narativului nostru. Istoria e doar una, iar interpretări sunt multe – în funcție de ideile de care se conduc cei din Transnistria, idei prin care vor să educe generații”, ne-a spus Dragnev.

Doctorul în istorie a amintit că istoria a fost și este utilizată în diverse scopuri. „Sunt selectate evenimentele și faptele, ordonate și expuse după cum le convine. Acest lucru este făcut pentru a demonstra existența unui popor transnistrean. Își construiesc genealogia lor istorică, care practic este absentă, dar ei o construiesc începând din cele mai vechi timpuri – pentru a arăta cum s-a constituit entitatea asta care acum pretinde să devină stat”.

Faptul că Transnistria nu este recunoscută internațional, îi oferă posibilitatea să utilizeze diferite simboluri fără obstacole. „În momentul în care ei sunt un teritoriu nerecunoscut internațional ei pot pune ce vor pe bancnotele lor. Nu le putem dicta, ei folosesc elemente pe care le consideră ca fiind parte din istoria lor, aflate pe teritoriul lor. Dacă ar fi avut și Căușeniul sub control, atunci puneau și Biserica de la Căușeni pe bancnote”, a menționat la rândul său doctorul în istorie Sergiu Matveev.

Aleea generalilor ruși

La începutul anului 2017, autoproclamatul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a discutat planul de reconstrucție al Cetății Tighina și a precizat că Aleea Gloriei generalilor ruși va fi suplinită cu încă două busturi a generalilor Iakov Kulnev, căzut în luptele războiului din 1812, și Mihail Barclay de Tolly, feldmareșal și ministru al apărării în Imperiu Rus ce a luptat în timpul invaziei franceze. Doctorul în istorie Virgil Pâslariuc a afirmat că folosirea acestor simboluri face parte din viziunea oficialilor transnistrenilor asupra istoriei, ce are legătură directă cu Rusia.

Pe bancnotele cu valoare nominală de 1, 5, 10 și 25 de ruble transnistrene este reprezentat chipul generalului rus Aleksandr Suvorov, pe cea de 50 de ruble – imaginea poetului național ucrainean Taras Sevcenko, pe bancnota de 200 de ruble – cea a feldmareșalului rus Piotr Rumianțev- Zadunaiski, iar pe cea de 500 de ruble este o gravură cu chipul țarinei Ecaterina a II-a.

Renumitul chirurg Nicolai Sklifosovski, primul președinte al Academiei de Științe a Moldovei Iachim Grosul, precum și chimistul Nicolai Zelinski, sunt născuți în stânga Nistrului, dar niciunul din ei nu este reprezentat pe vreo bancnotă.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*