Republica Moldova: cimitirul ca o patrie

Pentru emigranții din Republica Moldova cimitirul a devenit simbolul principal al patriei, cea mai puternică legătură a acestora cu țara de origine fiind Paștele Blajinilor, definit prin petrecerile din ce în ce mai ample în memoria morților desfășurate în cimitire. În contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă imaginea „cimitirul ca patrie” și pasivismul extrem se pot dovedi păguboase.

cimitir
Cimitirul „Doina” văzut dintr-o mașină FOTO: Sandu Tarlev

Constatarea singurei legături a emigranților cu propria țară aproape exclusiv prin intermediul cimitirelor a fost făcută de Svetlana Rusnac, decanul Facultății de Psihologie a ULIM în cadrul dezbaterii IPN pe tema alegerilor prezidențiale. Participanții la dezbatere au încercat să identifice „cererea” existentă pe piața politică din partea alegătorilor și în ce mod această cerere se pune în balanță cu oferta venită din partea clasei politice.

În căutarea unui președinte de kolhoz

Cetățenii Republicii Moldova nu s-au dezobișnuit încă să aștepte apariția unui politician patriarhal care să acționeze ca un bun președinte de kolhoz, „capabil să hotărască toate întrebările”, a apreciat Petru Macovei, directorul executiv al API. Una din problemele majore ale electoratului este pasivitatea, generată de faptul că din anul 2000 clasa politică nu s-a schimbat, scena publică fiind practic ocupată de aceiași oameni care migrează de la un partid la altul, a subliniat Alina Andronache, Platforma Egalitate de Gen.

În plus, electoratul din mediul rural este captiv în fața autorităților locale, existând tendința ca să fie votat candidatul partidului care domină politica locală – „oamenii încă se tem că primarul poate afla cu cine au votat”, afirmă Svetlana Rusnac. De asemenea, principala dorință în acest moment a electoratului este să vadă rezolvarea problemelor economice ale țării, însă nu este clar cum poate veni o astfel de rezolvare din partea instituției prezidențiale. Electoratul din Republica Moldova nu este informat asupra atribuțiilor reale ale președintelui, astfel că există pericolul manipulării din partea candidaților gata să facă orice fel de promisiuni populiste care să nu aibă nici o legătură cu realitatea.

Portretul candidatului model

Concluzia principală a dezbaterii a fost că alegătorii din Republica Moldova caută o figură de persoană puternică pentru funcția de președinte, de la care se așteaptă să facă ordine în țară, a apreciat Vasile Cioaric, coordonatorul Centrului CONTACT. Din punctul de vedere al Svetlanei Rusnac electoratul din Republica Moldova are o orientare majoritar pro-europeană, însă este așteptat un candidat care să ofere lozinci radicale. În același timp este evident că promisiunile de referendumuri și alegeri anticipate nu sunt de natură să sperie alegătorii, ba chiar dimpotrivă. Petru Macovei a declarat că pentru funcția de președinte va fi nevoie de o perosană integră, capabilă să reziste diverselor oferte și care să poate promova combaterea corupției, o activitate posibilă din poziția de președinte.

Alegătorii din Republica Moldova sunt dominați de o mentalitate perversă: „Îl vrem înapoi pe Voronin, fura și el, dar ne dădea și nouă!” – Petru Macovei, API

Lasă un comentariu